AcasăEuropaACER elimină pragul unic de 10% folosit la împărțirea costurilor pentru congestiile...


ACER elimină pragul unic de 10% folosit la împărțirea costurilor pentru congestiile rețelei electrice din Europa Centrală

High voltage transmission towers stretching through lush green forest hills, showcasing energy infrastructure.
Noile reguli stabilesc cum sunt identificate congestiile cu efect transfrontalier și cum sunt împărțite între operatorii de transport costurile intervențiilor necesare pentru protejarea rețelei.

Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei a eliminat pragul comun de 10% folosit pentru a decide ce parte a fluxurilor neplanificate de electricitate poate fi scutită de costurile remedierii congestiilor din regiunea Core. Operatorii de transport vor trebui să calculeze praguri individuale, adaptate fiecărei frontiere dintre zonele de ofertare și aprobate de autoritățile naționale de reglementare.

Pe scurt

  1. Metodologia stabilește cum sunt împărțite costurile redispecerizării și contratranzacționării, intervenții prin care operatorii modifică producția sau schimburile de energie pentru a reduce supraîncărcarea unor elemente ale rețelei.

  2. Pragul comun de 10% stabilit de ACER în 2020 este eliminat. Tribunalul UE a constatat că acesta nu fusese calculat pe baza caracteristicilor fiecărei zone și frontiere, așa cum cere legislația europeană.

  3. Operatorii din regiunea Core trebuie să analizeze și să propună praguri individuale pentru fluxurile în buclă. Partea aflată sub pragul aplicabil nu va fi tratată cu aceeași prioritate drept cauză a congestiei și nu va fi taxată ca fluxul care depășește pragul.

  4. ACER păstrează metoda Power Flow Colouring pentru separarea fluxurilor comerciale transfrontaliere de fluxurile interne și în buclă. Autorități și operatori din mai multe state au contestat alegerea, susținând o metodă alternativă.

  5. Regiunea Core cuprinde 19 frontiere între zone de ofertare și 16 operatori de transport din Austria, Belgia, Croația, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Congestiile apar atunci când cantitatea de energie care ar trebui să circule printr-o linie sau printr-un alt element al rețelei depășește limita considerată sigură. Operatorii pot interveni prin redispecerizare, solicitând creșterea producției într-o zonă și reducerea ei în alta, sau prin contratranzacționare, modificând schimburile comerciale dintre zone. Aceste operațiuni generează costuri care trebuie împărțite între operatorii ale căror rețele și tranzacții au contribuit la problemă.

Regulile se aplică regiunii de calcul al capacității Core, cea mai mare regiune de acest tip din UE. Ea reunește sisteme electrice interdependente din 13 state membre, inclusiv România, iar deciziile comerciale și operaționale dintr-o zonă pot produce efecte asupra liniilor aflate în alte state.

Metodologia pornește de la principiul potrivit căruia operatorii zonelor care generează fluxurile ce contribuie la congestie trebuie să suporte partea corespunzătoare din costurile intervenției. Pentru aplicarea acestui principiu, operatorii trebuie să stabilească mai întâi ce intervenții au fost activate, ce elemente ale rețelei au fost congestionate și ce tipuri de flux au contribuit la depășirea limitelor.

Un flux în buclă apare atunci când o tranzacție este realizată în interiorul aceleiași zone de ofertare, dar electricitatea traversează fizic rețele din alte zone înainte de a reveni în zona de origine. Aceste fluxuri pot utiliza capacitatea infrastructurii vecine fără ca schimbul comercial să fi fost înregistrat drept tranzacție transfrontalieră.

Legislația UE recunoaște că un anumit nivel al fluxurilor în buclă este inevitabil chiar și într-o configurație eficientă a zonelor de ofertare. Partea care ar exista în absența unei congestii structurale este considerată legitimă și trebuie exclusă din repartizarea costurilor aplicată fluxurilor care produc congestionarea rețelei.

ACER stabilise în 2020 un prag temporar comun echivalent cu 10% din fluxul maxim admisibil pe fiecare element relevant al rețelei. Tribunalul Uniunii Europene a constatat în septembrie 2024 că pragul nu respecta condițiile prevăzute de Regulamentul privind piața internă de energie electrică. Operatorii nu realizaseră analiza necesară, iar ACER nu putea înlocui această analiză prin stabilirea unui procent uniform.

Hotărârile au precizat că pragul trebuie să corespundă nivelului de fluxuri care ar putea exista fără congestie structurală și să fie determinat separat pentru fiecare frontieră dintre zonele de ofertare. Tribunalul a constatat și că soluția de 10% nu lua în considerare caracteristicile diferite ale zonelor și ale frontierelor dintre acestea.

Consiliul de apel al ACER a retrimis dosarele agenției în iulie 2025. În procesul reluat, ACER a cerut operatorilor din regiunea Core să indice dacă pot furniza noile valori. Operatorii au comunicat în ianuarie 2026 că nu le pot prezenta în calendarul procedurii, iar până la închiderea consultărilor, la 1 iunie, nu oferiseră analiza și nici un termen pentru finalizarea acesteia.

ACER a decis să adopte metodologia fără un prag numeric comun. Textul obligă operatorii relevanți să determine pragurile individuale conform legislației și hotărârilor Tribunalului, iar valorile vor trebui aprobate de toate autoritățile de reglementare din regiune. Documentele nu indică o dată până la care această analiză trebuie finalizată.

A doua problemă revizuită privește metoda prin care fluxul fizic total este separat în componente. Împărțirea este necesară pentru a distinge fluxurile rezultate din tranzacțiile transfrontaliere aprobate de fluxurile interne și în buclă generate de tranzacții realizate în interiorul zonelor de ofertare.

ACER menține metoda Power Flow Colouring. Aceasta pornește de la poziția netă a fiecărei zone, diferența dintre exporturile și importurile sale, și separă partea asociată schimburilor transfrontaliere de partea produsă prin tranzacții interne. Modelul calculează apoi efectul fiecărei componente asupra elementelor rețelei.

Agenția consideră că metoda este compatibilă cu modelul zonal al pieței europene, cu modul de calcul al capacității transfrontaliere și cu mecanismul de distribuire a veniturilor din congestie. Într-o situație în care toate zonele au poziții nete zero, metoda nu identifică artificial fluxuri provenite din schimburi comerciale transfrontaliere.

Franța, Germania și o parte dintre operatorii francezi, germani și neerlandezi au susținut metoda Full Line Decomposition. Aceasta urmărește fluxurile între nodurile de producție și consum și acordă o pondere mai mare distanței electrice și configurației fizice a rețelei. Susținătorii săi au afirmat că metoda aleasă de ACER nu surprinde suficient realitatea fizică și poate atribui incorect unele fluxuri.

Operatorii din Belgia, Polonia, Austria, Cehia, Croația, Ungaria, Slovacia și Slovenia au susținut menținerea Power Flow Colouring. Ei au arătat că metoda este compatibilă cu procesele deja utilizate pentru calcularea și alocarea capacității în piața europeană. Grupul de lucru pentru electricitate al ACER a sprijinit în linii generale proiectul, dar autoritățile de reglementare din Franța și Germania au votat împotrivă.

Costurile vor fi calculate separat pentru fiecare perioadă operațională și pentru fiecare element relevant al rețelei. Fluxurile în buclă care depășesc pragul individual vor fi analizate primele. Urmează fluxurile interne, apoi fluxurile provenite din afara regiunii Core, fluxurile în buclă aflate sub prag, schimburile comerciale alocate și efectele transformatoarelor defazoare.

Atunci când o congestie este atribuită unui flux în buclă provenit dintr-o altă zonă, costul revine operatorului sau operatorilor acelei zone. Pentru celelalte componente, plata revine în principal operatorului responsabil de elementul congestionat. Dacă o zonă este administrată de mai mulți operatori, partea sa va fi împărțită în funcție de consumul anual din fiecare arie de control, în lipsa unei alte chei convenite.

Toate intervențiile eligibile trebuie să provină din procesul regional comun de coordonare și optimizare. Costurile unor acțiuni activate separat de un operator, fără confirmarea în procesul regional, nu intră automat în mecanism. Costurile și veniturile eligibile trebuie să fie verificabile și transparente.

Operatorii vor păstra într-o bază de date comună informațiile folosite la calcul, componentele fluxurilor, aplicarea pragurilor și repartizarea finală a sumelor. Datele vor fi accesibile operatorilor, autorităților naționale de reglementare și ACER. Rapoartele privind costurile vor fi transmise de două ori pe an, cel târziu la o lună după încheierea fiecărui semestru.

Metodologia va fi revizuită anual pentru a verifica dacă distribuirea costurilor rămâne echitabilă, oferă stimulente pentru reducerea congestiilor și permite planificarea financiară. În cel mult 12 luni de la aplicarea sa, operatorii trebuie să pregătească o nouă propunere de modificare și să o transmită autorităților de reglementare.


Redispecerizarea și contratranzacționarea permit menținerea siguranței rețelei după încheierea tranzacțiilor pe piața angro. Ele nu schimbă neapărat cantitatea totală de energie produsă, dar modifică locul în care aceasta este generată sau traseul comercial al schimbului pentru a reduce presiunea asupra unor linii.

Regiunea Core coordonează calcularea capacității, securitatea operațională și intervențiile cu efect transfrontalier. Interdependența sistemelor înseamnă că o tranzacție internă dintr-un stat poate încărca infrastructura altui stat, iar costurile măsurilor de corecție nu pot fi repartizate exclusiv după locul în care se află linia congestionată.

Decizia din 2026 înlocuiește metodologia adoptată de ACER în 2020 și corectează cele două probleme examinate de Tribunal: justificarea metodei de descompunere a fluxurilor și stabilirea pragului aplicabil fluxurilor în buclă. Celelalte componente ale mecanismului au fost păstrate în mare parte fără schimbări de fond.





























RELATED ARTICLES