AMLA va supraveghea direct 40 de instituții financiare și pregătește prima analiză comună europeană a tranzacțiilor suspecte

Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului va începe la 1 iulie 2027 selecția celor 40 de instituții financiare pe care le va supraveghea direct din 2028 și pregătește prima analiză comună cu unitățile naționale de informații financiare până la sfârșitul anului 2026. Bruna Szego, președinta AMLA, a prezentat calendarul la audierea comună a comisiilor ECON și LIBE din Parlamentul European, desfășurată la Bruxelles la 15 iulie.

AMLA a fost creată pentru a reduce diferențele dintre sistemele naționale de combatere a spălării banilor, după ce mai multe cazuri transfrontaliere au arătat că grupurile financiare puteau fi controlate diferit de la un stat la altul. Autoritatea are sediul la Frankfurt și a devenit operațională în 2025, iar supravegherea directă a primelor instituții va începe în 2028.

Cele 40 de entități vor fi selectate dintre instituțiile financiare care desfășoară activități în cel puțin șase state membre. Dimensiunea grupului va conta, dar nu va fi singurul criteriu: AMLA va analiza natura clienților și produselor, expunerea la jurisdicții cu risc ridicat, tranzacțiile derulate și eficiența sistemelor interne de prevenire și detectare.

Bruna Szego a explicat în Parlamentul European că toate instituțiile eligibile vor fi evaluate prin aceeași metodologie, pe baza unui cadru unic de raportare și a unor definiții comune. Modelul va calcula riscul inerent al activității și îl va compara cu nivelul de protecție oferit de controalele interne, pentru a determina riscul rămas după aplicarea măsurilor de conformitate.

„Fiecărei entități eligibile îi vor fi aplicate aceeași metodologie, aceiași indicatori și aceleași reguli de punctaj”, a declarat președinta AMLA la audierea comună ECON–LIBE. Potrivit acesteia, testarea cu date reale trebuie să arate dacă rezultatele sunt suficient de robuste și comparabile între țări înaintea primei selecții.

Instituțiile care vor intra sub controlul direct al AMLA sunt grupuri cu activitate transfrontalieră, pentru care aplicarea diferită a regulilor naționale poate crea lacune. Din 2028, acestea vor răspunde unei singure autorități europene pentru componenta de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, iar dialogul de supraveghere va urma aceleași cerințe la nivelul întregului grup.

Controlul nu va fi realizat exclusiv de personalul de la Frankfurt. AMLA va coordona echipe comune de supraveghere în care vor lucra și specialiști ai autorităților naționale, după un model apropiat de cooperarea existentă în supravegherea bancară europeană. Autoritatea intenționează să recruteze aproximativ 200 de persoane pentru activitatea de control direct, iar efectivul total este programat să ajungă la 432 de angajați până la sfârșitul lui 2027.

Instituțiile care nu vor fi incluse între cele 40 vor continua să fie supravegheate de autoritățile naționale. AMLA pregătește însă o metodologie comună, un manual de supraveghere și modele de evaluare a riscului care trebuie să reducă diferențele dintre controalele efectuate în statele membre.

A doua componentă a noului sistem privește informațiile despre tranzacțiile suspecte. Unitățile naționale de informații financiare, cunoscute prin abrevierea FIU, primesc rapoarte de la bănci, furnizori de plăți, companii cripto și alte entități obligate atunci când o tranzacție ridică suspiciuni privind proveniența banilor sau beneficiarul real.

Aceste unități analizează informațiile și le pot transmite poliției, procurorilor sau altor autorități competente. Dificultatea apare atunci când o operațiune este împărțită între conturi, firme și persoane din mai multe state, iar fiecare unitate națională vede numai o parte a traseului banilor.

AMLA pregătește o metodologie comună pentru selectarea și desfășurarea analizelor transfrontaliere. Până la sfârșitul anului 2026, autoritatea vrea să fie pregătită pentru primul proiect-pilot, în care mai multe FIU vor reuni informațiile deținute separat și vor analiza împreună un caz sau un tipar de risc.

Raportul anual arată că AMLA a început deja lucrările privind criteriile de selecție, prioritizarea cazurilor și folosirea sistemului FIU.net, rețeaua securizată prin care unitățile naționale schimbă informații. Primele șase persoane delegate de FIU naționale lucrau la AMLA la sfârșitul lui 2025, iar structura dedicată informațiilor financiare ajunsese la 14 membri.

Autoritatea standardizează și modul în care sunt redactate rapoartele privind tranzacțiile suspecte. În prezent, diferențele dintre formulare, categorii de date și procedurile naționale pot îngreuna combinarea informațiilor, mai ales atunci când aceeași persoană sau companie apare în rapoarte depuse în mai multe țări.

Formatele comune trebuie să stabilească ce informații sunt comunicate, cum sunt descrise tranzacțiile și în ce condiții un raport este considerat relevant pentru alt stat membru. AMLA lucrează și la un format pentru raportările către Parchetul European, atunci când informațiile pot privi fraude care afectează bugetul Uniunii.

Noua arhitectură nu transformă AMLA într-o autoritate europeană de urmărire penală. Autoritatea va supraveghea instituțiile financiare selectate, va coordona unitățile naționale și va produce analize, iar investigațiile și trimiterile în judecată rămân responsabilitatea procurorilor și a organismelor de aplicare a legii.

Pentru ca informațiile financiare să poată fi folosite în investigații, AMLA negociază acorduri de cooperare cu Europol, Eurojust, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Parchetul European. Bruna Szego a spus la audiere că două dintre aceste acorduri sunt aproape finalizate, fără să precizeze care dintre ele.

Cooperarea va include evaluări comune ale riscurilor, schimburi de informații privind situații și cazuri concrete și participarea organismelor europene de aplicare a legii la analizele coordonate de AMLA și de unitățile naționale. Datele vor trebui transmise prin canale securizate și cu respectarea cerințelor privind protecția informațiilor personale.

AMLA a preluat și baza europeană EuReCA, în care autoritățile raportează deficiențele importante identificate în sistemele de combatere a spălării banilor. În 2025, baza a primit 1.385 de raportări de la 45 de autorități, referitoare la 213 entități; problemele întâlnite cel mai frecvent au vizat verificarea clienților, monitorizarea tranzacțiilor și identificarea beneficiarilor reali.

Cele două direcții prezentate în Parlament se vor desfășura în paralel. Supravegherea directă urmărește prevenirea și corectarea deficiențelor din marile grupuri financiare, iar analizele comune trebuie să permită urmărirea fluxurilor suspecte care traversează frontierele și nu pot fi înțelese complet de o singură autoritate națională.