Banca Centrală Europeană majorează dobânzile după scumpirea energiei provocată de războiul din Orientul Mijlociu

Banca Centrală Europeană a majorat cele trei dobânzi-cheie cu 25 de puncte de bază după ce războiul din Orientul Mijlociu a împins în sus prețurile energiei și a schimbat perspectiva economică a zonei euro. Președinta BCE, Christine Lagarde, le-a spus eurodeputaților din Comisia pentru afaceri economice și monetare că inflația a urcat la 3,2% în mai, de la 3% în aprilie, iar creșterea economică este acum mai fragilă decât părea la începutul anului.

Pe scurt

1. BCE a majorat în iunie cele trei dobânzi-cheie cu 25 de puncte de bază.

2. Inflația din zona euro a urcat la 3,2% în mai, iar inflația la energie a fost peste 10% în aprilie și mai.

3. BCE estimează o creștere economică de 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028.

4. Lagarde spune că inflația ar trebui să revină la 2% în 2028, dar riscurile rămân ridicate.

5. Eurodeputații au întrebat-o pe Lagarde despre stagflație, prețurile alimentelor, rolul global al euro, stablecoins, inteligența artificială și euro digital.

Eurodeputații au concentrat multe întrebări pe inflația generată de tensiunile din Orientul Mijlociu și pe capacitatea BCE de a reacționa la șocuri geopolitice care afectează direct prețurile în Europa. Lagarde a început prin a aminti că, la precedenta audiere din februarie, inflația rămăsese aproape de ținta de 2% a BCE de mai bine de un an, iar economia zonei euro avea un impuls solid. Câteva zile mai târziu, izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu a arătat cât de repede poate un șoc extern să schimbe calculele pentru prețuri, venituri, consum și investiții.

Economia zonei euro crescuse cu 0,3% în primul trimestru din 2026, după ajustarea pentru volatilitatea excepțională din Irlanda. Lagarde a spus însă că războiul apasă acum asupra activității economice, mai ales în servicii, în timp ce industria prelucrătoare a rezistat până acum parțial datorită acumulării de stocuri și creșterii cheltuielilor pentru apărare.

Noile proiecții ale Eurosistemului indică o creștere reală a PIB de 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028. Cererea internă este mai slabă decât se anticipa în martie, deoarece războiul a afectat încrederea, iar energia mai scumpă reduce veniturile reale ale gospodăriilor.

Consumul ar trebui totuși să rămână principalul motor al creșterii, pe fondul bilanțurilor încă solide ale gospodăriilor. Investițiile ar putea fi susținute de cheltuielile firmelor pentru tehnologii digitale și de cheltuielile guvernelor pentru apărare și infrastructură.

Inflația este din nou problema centrală. Lagarde a arătat că principalul motor al inflației din februarie încoace a fost energia, cu o rată de peste 10% în aprilie și mai, iar inflația fără energie și alimente a urcat la 2,6% în mai, parțial prin efectele indirecte ale energiei mai scumpe asupra altor prețuri.

BCE estimează acum o inflație generală de 3% în 2026, 2,3% în 2027 și 2% în 2028. Lagarde a spus că așteptările pe termen scurt au crescut peste nivelurile de dinaintea războiului, dar majoritatea măsurilor pe termen lung rămân în jurul țintei de 2%, ceea ce susține perspectiva revenirii inflației la obiectivul BCE.

Decizia de majorare a dobânzilor a fost prezentată ca robustă în toate scenariile analizate de BCE. Lagarde a spus că instituția va monitoriza evoluțiile și va continua să ia decizii de la o ședință la alta, pe baza datelor despre inflație, riscuri, dinamica inflației de bază și forța transmiterii politicii monetare.

Mesajul-cheie al BCE este că instituția nu se angajează pe o traiectorie prestabilită a dobânzilor. Pentru gospodării și companii, aceasta înseamnă că nivelul costurilor de creditare va depinde de modul în care evoluează prețurile energiei, salariile, cererea, inflația de bază și încrederea în economie.

Lagarde a explicat că politica monetară nu poate reduce direct prețurile energiei, dar trebuie să împiedice transmiterea scumpirilor în tot restul economiei. Ea a insistat asupra diferenței dintre un șoc temporar, care poate fi tolerat, și un șoc suficient de mare sau persistent încât să alimenteze creșteri de prețuri și salarii în lanț.

BCE consideră că șocul actual se încadrează deocamdată în zona de mijloc: este prea mare pentru a fi ignorat, dar nu există încă dovezi că așteptările inflaționiste s-au desprins de țintă sau că efectele de runda a doua cer o reacție mai dură. Lagarde a spus că acest tip de răspuns gradual permite BCE să rămână agilă și să ajusteze politica dacă șocul se intensifică sau persistă.

Eurodeputații au întrebat-o pe Lagarde dacă BCE are instrumentele necesare pentru a lupta cu stagflația, situația în care inflația rămâne ridicată în timp ce economia încetinește. Ei au ridicat și întrebări despre modul în care politica comercială a UE, autonomia strategică, diferențele de inflație dintre statele europene și evoluția prețurilor alimentare pot influența deciziile BCE.

Discuția a mers și dincolo de dobânzi. Parlamentarii au cerut opinii despre rolul global al euro, raportul dintre simplificare utilă și dereglementare riscantă, stablecoins, echilibrul dintre politica monetară și politica fiscală și posibilitatea ca BCE să analizeze riscurile unei bule legate de inteligența artificială.

Eurodeputații au întrebat și despre euro digital, înaintea unui vot în comisia Parlamentului European privind legislația aferentă. Lagarde a spus că bancnotele vor rămâne și că euro digital și numerarul nu se exclud reciproc, mesaj relevant într-o dezbatere în care una dintre temerile publice este că moneda digitală ar putea înlocui banii fizici.

Lagarde a încheiat subliniind că șocurile de ofertă devin mai frecvente, iar politica monetară nu poate compensa pe deplin efectele acestora. Ea a spus că reziliența structurală, în special în sectorul energetic, va fi esențială pentru reducerea vulnerabilității zonei euro la șocuri externe de aprovizionare.