Parlamentul European cere sancțiuni împotriva regimului din Cuba și eliberarea tuturor deținuților politici

Parlamentul European cere Uniunii Europene să sancționeze responsabilii pentru represiunea din Cuba și să împingă regimul de la Havana spre o tranziție democratică, într-o rezoluție adoptată joi cu 283 de voturi pentru, 199 împotrivă și 85 de abțineri. Eurodeputații susțin că situația economică și umanitară de pe insulă a ajuns critică, cu 89% dintre familii în sărăcie extremă și cu 1.281 de deținuți politici înregistrați la sfârșitul lunii mai 2026.

Pe scurt

1. Parlamentul European cere eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici din Cuba.

2. Rezoluția spune că 1.281 de persoane erau deținute politic la sfârșitul lunii mai 2026, inclusiv minori.

3. Eurodeputații cer sancțiuni europene țintite împotriva celor responsabili pentru represiune, inclusiv președintele Miguel Díaz-Canel.

4. Parlamentul European cere suspendarea acordului UE-Cuba dacă nu există pași clari spre o tranziție democratică.

5. Rezoluția condamnă sprijinul material al regimului cubanez pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei și cooperarea militară tot mai strânsă cu Moscova și Minsk.

Rezoluția descrie Cuba ca fiind aproape de statutul de stat eșuat după cinci decenii de regim comunist. Parlamentul European afirmă că urgența umanitară actuală nu este produsul unui embargo extern, ci consecința modelului politic și economic al regimului cubanez.

Pentru un cititor care nu urmărește constant Cuba, cifrele din rezoluție explică de ce Parlamentul European cere schimbarea liniei europene față de Havana. Eurodeputații vorbesc despre foamete, sărăcie, lipsă de medicamente și energie, dar și despre represiunea politică folosită pentru a împiedica protestele și opoziția democratică.

Parlamentul European cere eliberarea imediată și necondiționată a tuturor deținuților politici și a tuturor persoanelor reținute arbitrar pentru exercitarea drepturilor fundamentale. Rezoluția cere și încetarea torturii și a relelor tratamente, precum și reparații pentru victimele torturii.

Textul menționează că, la sfârșitul lunii mai 2026, Cuba deținea un număr record de 1.281 de deținuți politici, inclusiv minori. Eurodeputații descriu represiunea ca fiind mecanismul central prin care regimul se menține la putere, ceea ce schimbă discuția de la simple critici diplomatice la măsuri concrete de presiune.

Una dintre aceste măsuri ar fi folosirea regimului global de sancțiuni al Uniunii Europene în materie de drepturi ale omului. Parlamentul European cere sancțiuni țintite împotriva persoanelor responsabile pentru represiune, inclusiv președintele Miguel Díaz-Canel, dar și împotriva conducerii GAESA, conglomeratul militar care controlează aproape jumătate din economia insulei.

GAESA este important pentru înțelegerea dosarului cubanez deoarece arată cum puterea politică, armata și economia sunt conectate în jurul regimului. Dacă sancțiunile ar viza conducerea acestui conglomerat, presiunea europeană nu s-ar limita la oficiali politici, ci ar atinge și structurile economice prin care regimul își menține controlul.

Parlamentul European cere și suspendarea Acordului de dialog politic și cooperare dintre Uniunea Europeană și Cuba, dacă Havana nu face pași clari spre o tranziție democratică pe termen scurt. Acordul este principalul cadru politic al relației dintre UE și Cuba, iar suspendarea lui ar marca o schimbare de ton în politica europeană față de regim.

Rezoluția leagă ieșirea din criză de schimbări economice și politice profunde. Eurodeputații susțin o democrație multipartidă deplină, în care disidenții să nu fie persecutați, închiși, torturați sau uciși, și cer regimului să permită reforme economice reale, sprijin pentru actori economici independenți și inițiative private.

Parlamentul European insistă că orice tranziție trebuie condusă de cubanezi și trebuie să includă atât populația de pe insulă, cât și diaspora. Rezoluția cere regimului să permită întoarcerea fără represalii a celor care au ales exilul, formulare care recunoaște rolul politic și social al comunității cubaneze din afara țării.

În același timp, eurodeputații cer Comisiei Europene și statelor membre să creeze canale umanitare prin care energia, alimentele și medicamentele să ajungă direct la populația cubaneză. Formularea este importantă deoarece Parlamentul European vrea ajutor pentru oameni, dar nu prin mecanisme care ar putea consolida regimul.

Rezoluția cere și intensificarea ajutorului umanitar din partea tuturor donatorilor. În contextul unei crize în care majoritatea familiilor trăiesc în sărăcie extremă, Parlamentul European prezintă ajutorul umanitar ca pe o măsură urgentă, separată de relația politică cu autoritățile de la Havana.

Dimensiunea geopolitică apare în partea finală a textului. Eurodeputații critică sprijinul material al regimului cubanez pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv recrutarea unor cetățeni cubanezi pentru a lupta împotriva Ucrainei.

Parlamentul European condamnă și aprofundarea cooperării militare dintre Cuba și Rusia, precum și alinierea regimului cubanez cu regimul Lukashenka din Belarus. Pentru Uniunea Europeană, acest element mută dosarul Cuba din zona strictă a drepturilor omului în zona mai largă a securității europene și a alianțelor autoritare care susțin Moscova.