Băncile din zona euro înăspresc criteriile de creditare pentru firme, iar cererea de împrumuturi pentru locuințe scade puternic

Băncile din zona euro au înăsprit criteriile de aprobare a creditelor pentru firme și a celor de consum în trimestrul al treilea din 2026, în timp ce cererea de împrumuturi pentru locuințe a consemnat cea mai pronunțată scădere netă de la trimestrul III din 2023. Sondajul publicat marți, 27 octombrie, de Banca Centrală Europeană (BCE) arată că indicatorul net al cererii pentru locuințe a coborât de la −15% la −27%. Valoarea măsoară răspândirea scăderii cererii în răspunsurile băncilor, nu o reducere de 27% a volumului creditelor.

Sondajul privind creditarea bancară, cunoscut drept Bank Lending Survey (BLS), a fost realizat între 21 septembrie și 6 octombrie, cu participarea tuturor celor 159 de bănci din eșantion. Acesta colectează evaluările responsabililor cu creditarea despre schimbările din ultimele trei luni și așteptările pentru următoarele trei luni. La agregarea rezultatelor pentru zona euro, răspunsurile naționale sunt ponderate în funcție de ponderea fiecărei țări în stocul de credite acordate firmelor și populației; baza de calcul diferă între categoriile de împrumuturi, în funcție de activitatea băncilor.

Pentru companii, soldul net al înăspririi criteriilor a ajuns la 9%, față de 7% în trimestrul II și de 5% anticipat în sondajul precedent. Acest indicator reprezintă diferența dintre ponderile băncilor care au înăsprit criteriile și ale celor care le-au relaxat, nu procentul total al băncilor care au devenit mai restrictive. Principalii factori invocați au fost riscurile percepute mai mari și disponibilitatea mai redusă de a le accepta, unele bănci menționând incertitudinea geopolitică și evoluțiile pieței energiei.

Criteriile de aprobare țin de profilul de risc și de capacitatea de rambursare cerute unui solicitant. Ele sunt distincte de condițiile efective ale contractului, precum dobânda, comisioanele, garanțiile sau scadența. În trimestrul III, băncile au raportat condiții contractuale mai restrictive în toate cele trei segmente analizate, în principal din cauza dobânzilor mai ridicate.

Cererea de credite a firmelor a trecut de la un sold net de 3% în trimestrul II la −6%, deși băncile anticipaseră o creștere netă de 4%. Dobânzile au fost principalul factor care a frânat cererea, urmate de investițiile fixe mai slabe ale IMM-urilor și de utilizarea altor surse de finanțare. Necesarul pentru stocuri și capital de lucru a avut o contribuție pozitivă. Pentru trimestrul IV, băncile se așteaptă la o cerere aproape neschimbată din partea companiilor, cu un sold net de −1%, și la o nouă înăsprire a criteriilor, cu 7% net.

Evoluțiile au diferit între marile economii ale zonei euro. În Franța, soldul net al înăspririi criteriilor pentru firme a urcat de la 18% la 27%; în Germania a fost de 6%, în Spania de 0%, iar în Italia de −11%, indicând o relaxare netă. BCE avertizează că dimensiunile diferite ale eșantioanelor naționale limitează comparațiile directe ale mărimii și volatilității acestor indicatori.

În cazul împrumuturilor pentru locuințe, scăderea netă a cererii a fost mai pronunțată decât în trimestrul precedent și decât anticipaseră băncile, care indicau anterior un sold de −12%. Dobânzile mai ridicate au avut cea mai puternică influență negativă, urmate de diminuarea încrederii consumatorilor și de perspectivele mai slabe ale pieței imobiliare. Deși puternică, deteriorarea a rămas sub nivelurile extreme din precedentul ciclu de majorare a dobânzilor.

Pentru cerere, BCE calculează soldul net ca diferență între ponderile băncilor care raportează creștere și ale celor care raportează scădere. Un sold de −27% arată că răspunsurile de scădere au predominat, după ponderare, cu 27 de puncte procentuale. El nu măsoară nici variația valorii împrumuturilor, nici scăderea numărului de cereri și nici intensitatea schimbării la fiecare bancă.

Criteriile de aprobare a creditelor pentru locuințe au rămas stabile în termeni neți, cu un sold de 0%. Aceasta nu înseamnă că toate băncile și-au păstrat criteriile neschimbate: unele le pot relaxa, iar altele le pot înăspri. În același timp, condițiile contractuale s-au înăsprit, mai ales prin dobânzi mai mari, astfel încât un împrumut poate deveni mai scump chiar dacă profilul cerut solicitantului nu se schimbă.

Statisticile separate privind dobânzile oferă un reper pentru costul finanțării. În august 2026, indicatorul compozit al costului noilor împrumuturi pentru locuințe în zona euro a crescut cu șase puncte de bază, la 3,60%, iar cel pentru companii a rămas aproape neschimbat, la 3,77%. Sunt medii statistice pentru zona euro, nu dobânzi oferite fiecărui client, iar ele descriu luna august, nu întregul trimestru III.

Pentru ultimele trei luni ale anului, băncile anticipează o scădere și mai răspândită a cererii de împrumuturi pentru locuințe, cu un sold net de −36%. Totodată, se așteaptă la înăsprirea criteriilor de aprobare, cu un sold de 10%. Aceste valori exprimă așteptările respondenților, nu evoluții deja realizate.

La creditele de consum și celelalte împrumuturi acordate populației, soldul net al înăspririi criteriilor a ajuns la 14%, după 12% în trimestrul anterior. Seria de înăspriri continuă fără întrerupere din trimestrul II din 2022. Cererea a scăzut ușor, cu un sold net de −2%, pe fondul dobânzilor, al încrederii mai reduse și al cheltuielilor mai slabe pentru bunuri de folosință îndelungată. Pentru trimestrul IV sunt anticipate o nouă înăsprire, cu 16% net, și o scădere a cererii, cu −14% net.

Băncile au raportat și o creștere a ponderii cererilor respinse în toate segmentele. Soldul net al răspunsurilor care indică această creștere a fost de 10% la creditele de consum și de 5% atât pentru firme, cât și pentru locuințe. Cifrele descriu răspunsurile despre modificarea ponderii respingerilor; ele nu reprezintă ratele efective de respingere a cererilor.

Accesul băncilor la finanțarea prin depozitele companiilor și populației, la piețele titlurilor de datorie și la piața monetară s-a deteriorat, în timp ce finanțarea prin securitizare a rămas aproape neschimbată. Pentru depozite și celelalte instrumente de finanțare de retail, soldul net de 9% a fost cel mai ridicat de la începutul seriei în 2011, peste maximul anterior de 7% din trimestrul III din 2023. BCE descrie totuși deteriorarea drept moderată. Băncile anticipează dificultăți suplimentare de acces la toate cele patru categorii de finanțare în trimestrul IV.

Reducerea portofoliului de active de politică monetară al BCE a avut, potrivit băncilor, un efect ușor negativ asupra finanțării pe piață și a lichidității în ultimele douăsprezece luni, în timp ce deținerile de obligațiuni suverane din zona euro au crescut. Efectul asupra profitabilității a fost ușor pozitiv: creșterea veniturilor nete din dobânzi a fost diminuată parțial de pierderi mici de capital. Băncile se așteaptă ca aceste efecte să continue în următoarele douăsprezece luni.

Întrebările dedicate inteligenței artificiale arată o posibilă sursă de cerere viitoare. Mai multe bănci anticipează o creștere graduală și susținută a solicitărilor de finanțare pentru infrastructura digitală, în special centrele de date, cu un accent mai mare pe furnizorii de infrastructură decât pe dezvoltatorii de software sau pe firmele care adoptă AI. Majoritatea nu au introdus încă criterii cantitative specifice pentru aceste împrumuturi, iar unele includ riscurile AI în evaluarea calitativă a debitorilor. Sondajul nu cuantifică sumele deja acordate infrastructurii AI.

BLS oferă perspectiva băncilor și este distinct de sondajul BCE privind accesul întreprinderilor la finanțare, SAFE, publicat la 26 octombrie. SAFE colectează răspunsurile companiilor despre disponibilitatea împrumuturilor, costuri și obstacolele întâmpinate, astfel încât cele două cercetări privesc finanțarea din poziții diferite.

Rezultatele BLS se referă la zona euro și nu descriu direct condițiile de creditare din România. Ele ajută BCE să evalueze felul în care condițiile financiare se transmit către firme și populație, dar nu constituie o decizie privind dobânzile de politică monetară.