BCE: două treimi dintre băncile supravegheate nu corelează sistematic evaluarea riscurilor legate de natură cu măsuri de gestionare

Două treimi dintre băncile supravegheate de Banca Centrală Europeană nu corelează sistematic evaluarea riscurilor legate de natură cu măsuri de gestionare, a arătat Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al BCE și vicepreședinte al Consiliului de supraveghere, la 26 octombrie 2026, la Erevan. În discursul susținut în cadrul Zilei finanțării și biodiversității de la conferința ONU COP17, el a reluat o constatare publicată de BCE încă din mai și a avertizat că degradarea ecosistemelor afectează economia și riscurile băncilor.

Potrivit cifrelor prezentate de Elderson, peste 90% dintre instituțiile supravegheate de BCE consideră că riscurile climatice și cele legate de natură le pot afecta semnificativ activitatea. Existența unor cadre de bază în toate băncile nu înseamnă însă că metodele sunt mature sau aplicate tuturor expunerilor relevante.

Problema evidențiată privește legătura dintre evaluarea caracterului semnificativ al unui risc și reacția băncii. O instituție poate identifica o vulnerabilitate importantă fără să stabilească sistematic ce măsuri de gestionare rezultă din acea constatare. BCE arată că numai puține bănci au indicatori-cheie specifici pentru riscurile legate de natură; acolo unde există, aceștia sunt adesea folosiți doar pentru monitorizare, fără limite sau praguri care să declanșeze o intervenție.

Elderson prezentase deja constatarea despre cele două treimi la 8 mai 2026, odată cu actualizarea compendiului BCE de bune practici pentru riscurile climatice și legate de natură. Publicația reunește abordări observate la peste 60 de instituții; raportul precizează că actualizarea se bazează pe informații observate până la sfârșitul lui 2024 și revizuite în 2025.

Compendiul descrie exemple, fără să impună fiecărei bănci aceeași metodă. Documentul precizează că bunele practici nu au efect juridic obligatoriu și nu stabilesc cerințe juridice sau de reglementare noi. O bancă poate respecta cadrul aplicabil prin alte măsuri adecvate profilului său de risc, modelului de afaceri și circumstanțelor proprii. Această precizare nu elimină obligațiile existente de gestionare a riscurilor.

Printre metodele prezentate se numără combinarea datelor despre consumul de apă al clienților cu informații geografice, niveluri de poluare și distanța față de zone protejate. Analiza la nivel de client și de amplasament poate distinge expuneri foarte diferite în interiorul aceluiași sector economic.

BCE oferă și exemple de scenarii prin care întreruperile activității, provocate de inundații sau incendii, sunt legate de probabilitatea de nerambursare și de valoarea garanțiilor. Alte practici presupun dialog cu clienții pentru colectarea datelor și reducerea vulnerabilităților, în locul retragerii automate a finanțării.

Riscul ajunge în bilanțul băncii prin activitatea pe care o finanțează: degradarea ecosistemelor poate reduce producția, crește costurile sau întrerupe aprovizionarea unei companii. Dacă veniturile acesteia scad, capacitatea de rambursare se poate deteriora. Serviciile ecosistemice includ, între altele, furnizarea apei, polenizarea, menținerea fertilității solurilor și protecția împotriva inundațiilor.

Cifrele de 72% și 75% citate în discurs provin dintr-un studiu publicat în seria de cercetare a BCE în 2023, care analizează peste 4,2 milioane de companii nefinanciare. Aproximativ 72% dintre acestea erau puternic dependente de cel puțin un serviciu ecosistemic; aproape 75% din expunerile la credite corporative din zona euro erau către astfel de companii. Aceste rezultate sunt reluate și în studiul din 2025 privind economia zonei euro și stabilitatea financiară.

Procentele descriu dependențele identificate în cercetare, nu fluxul creditelor noi din octombrie 2026. Ele nu arată nici că 75% dintre împrumuturi sunt în dificultate. Transformarea unei dependențe în pierdere financiară depinde de șocul produs, localizare, lanțurile de aprovizionare și capacitatea de adaptare a companiilor.

Apa este una dintre principalele legături analizate între ecosisteme și economie. În discurs, Elderson a invocat efectele nivelurilor scăzute ale râurilor asupra transportului, industriei și producției de energie. În cercetarea publicată în seria BCE, autorii examinează separat deficitul de apă, calitatea apei și protecția împotriva inundațiilor.

Studiul „Nature at risk”, nr. 380, estimează că deficitul de apă de suprafață ar putea expune riscului până la 24% din producția economică a zonei euro într-un scenariu de secetă cu perioadă de revenire de 100 de ani, echivalentă unei probabilități anuale de 1% în model. Rezultatul folosește date geografice detaliate despre ecosisteme și activități economice, inclusiv transmiterea efectelor prin lanțurile de aprovizionare.

Este o estimare condiționată de scenariul și metodologia cercetării, nu o prognoză că zona euro va pierde automat 24% din PIB. Autorii semnalează incertitudini privind datele și modelarea evenimentelor rare. Pentru protecția degradată împotriva inundațiilor, analiza indică separat aproape 12% din producție expusă riscului; procentele nu trebuie adunate.

Elderson a legat aceste vulnerabilități și de stabilitatea prețurilor: seceta și valurile de căldură pot reduce recoltele și pot majora prețurile alimentelor, iar perturbările producției se pot transmite către costuri. El a precizat că riscurile legate de natură apar deja în evaluările și comunicarea de politică monetară ale BCE. Luarea lor în calcul este prezentată ca parte a mandatului instituției, nu ca preluare a rolului de autoritate de politică de mediu.

La nivel internațional, rețeaua băncilor centrale și a autorităților de supraveghere NGFS a publicat la 13 octombrie 2026 un compendiu bazat pe peste 30 de inițiative și șase studii de caz. Potrivit comunicatului său, perturbările serviciilor ecosistemice legate de apă sunt sursa de risc financiar asociat naturii identificată cel mai constant în inițiativele examinate.

Cifrele despre deficiențele băncilor se referă la instituțiile din sfera supravegherii BCE, nu la toate băncile din Uniunea Europeană și nici la un eșantion separat al băncilor românești. Mesajul reluat la COP17 este că identificarea unui risc semnificativ trebuie să influențeze gestionarea lui; discursul nu anunță o nouă cerință de capital sau sancțiuni împotriva instituțiilor.