
Comisia Europeană a deschis la 19 noiembrie 2026 o procedură de infringement împotriva României pentru transpunerea sau aplicarea incorectă a normelor europene privind taxele de utilizare a infrastructurii rutiere. România se numără printre nouă state vizate de decizii aflate în etape diferite. Autoritățile române au două luni pentru a răspunde, însă Comisia nu a identificat în comunicat dispozițiile naționale contestate, astfel încât procedura nu poate fi atribuită unei anumite reguli a rovinietei sau a sistemului TollRo.
Pe scurt
-
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în dosarul INFR(2026)2183. Este prima etapă a procedurii, nu o amendă sau o hotărâre judecătorească.
-
Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia și Slovacia sunt de asemenea vizate, pentru probleme și în etape procedurale diferite.
-
Normele europene acoperă taxele după distanță și vinietele după durată, inclusiv proporționalitatea tarifelor pentru autoturisme și diferențierea anumitor taxe pentru vehicule grele după emisiile de CO₂.
-
Termenul general de transpunere a revizuirii din 2022 a fost 25 martie 2024. Statele au acum două luni pentru a răspunde obiecțiilor formulate în pachetul din noiembrie.
-
Letonia a primit un aviz motivat, etapă mai avansată decât notificarea României. Comisia poate decide sesizarea Curții dacă deficiențele nu sunt remediate.
Directiva privind eurovinieta stabilește condiții comune pentru taxarea vehiculelor care utilizează anumite infrastructuri rutiere. Revizuirea din 2022 a extins cadrul la autoturisme și alte vehicule ușoare pentru anumite cerințe și a întărit aplicarea principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”. Termenul general de transpunere în legislațiile naționale a fost 25 martie 2024.
Cadrul distinge între o taxă calculată în funcție de distanța parcursă și o vinietă care permite folosirea infrastructurii pentru o anumită perioadă. Nu impune tuturor statelor o taxă generală pentru toate drumurile, dar sistemele naționale cărora li se aplică directiva trebuie să respecte condițiile europene, inclusiv evitarea discriminării traficului internațional.
Pentru vehiculele grele, Comisia semnalează probleme legate de metodologia calculării taxelor de infrastructură și de diferențierea tarifelor după emisiile de CO₂. Aceasta urmărește să creeze stimulente pentru utilizarea unor vehicule mai puțin poluante. Pentru autoturisme, comunicatul menționează proporționalitatea tarifelor în raport cu durata utilizării drumurilor, inclusiv disponibilitatea vinietelor de o zi în sistemele vizate de cerință.
Acestea sunt exemplele generale oferite pentru grupul de state, nu o listă a acuzațiilor individuale împotriva României. Comisia nu precizează dacă dosarul românesc privește calculul tarifelor, o durată a vinietei, diferențierea după emisii sau calendarul implementării unui sistem. Prin urmare, notificarea nu confirmă că o anumită obligație a șoferilor sau transportatorilor este nelegală și nu anulează vinietele existente.
România, Croația, Lituania, Portugalia, Slovenia și Slovacia au primit prime scrisori de punere în întârziere pentru transpunere sau aplicare incorectă. Estonia a primit o primă notificare pentru transpunere incompletă. Cehia primește o scrisoare suplimentară într-un dosar deschis în 2025, prin care Comisia își completează obiecțiile.
Letonia se află într-o etapă mai avansată: a primit un aviz motivat pentru transpunerea incompletă a revizuirii. Dacă nu remediază deficiențele, Comisia poate decide sesizarea Curții de Justiție a UE, inclusiv solicitarea unor sancțiuni financiare în condițiile procedurii aplicabile.
Pentru transportatori, conformitatea sistemelor naționale contează deoarece taxele influențează costurile operaționale și planificarea rutelor. Pentru șoferii care folosesc ocazional infrastructura din alt stat, proporționalitatea vinietelor urmărește să evite o povară disproporționată pentru deplasările scurte. Directiva nu stabilește însă un tarif unic european.
România și celelalte state au două luni pentru a răspunde. În cazul dosarelor aflate la prima notificare, următoarea etapă posibilă este un aviz motivat, dacă explicațiile și măsurile de conformare sunt insuficiente. O eventuală sesizare a Curții ar necesita o decizie ulterioară; aceasta nu a fost anunțată în cazul României.

















