AcasăEuropaComisia aprobă o schemă croată de 60 de milioane de euro pentru...


Comisia aprobă o schemă croată de 60 de milioane de euro pentru compensarea costurilor indirecte ETS ale industriilor energointensive

Centrala electrică Plomin din Croația, cu coșul roșu-alb, clădirile industriale și instalațiile de racordare la rețeaua electrică, văzute de pe un deal.
Termocentrala Plomin, Croația, fotografiată la 28 august 2018. Schema de 60 de milioane de euro sprijină consumatorii industriali eligibili, compensând o parte din costurile carbonului transferate în prețul electricității.

Comisia Europeană a anunțat luni, 26 octombrie 2026, aprobarea unei scheme croate de ajutor de stat de 60 de milioane de euro pentru compensarea parțială a costurilor emisiilor de carbon transferate în prețul electricității. Măsura se adresează întreprinderilor din sectoare energointensive expuse concurenței internaționale și acoperă costuri eligibile din perioada 2025–2030. Compensația poate ajunge la 80% din aceste costuri indirecte, cu condiții menite să păstreze stimulentele pentru economisirea energiei și reducerea emisiilor.

Pe scurt

  1. Bugetul total al schemei croate este de 60 de milioane de euro. Comisia a autorizat sprijinul pentru industrii expuse riscului de relocare a producției în afara UE, în țări cu politici climatice mai puțin ambițioase.

  2. Plafonul de până la 80% privește costurile indirecte ETS eligibile. Acesta nu se aplică întregii facturi la electricitate; calculul compensației folosește și valori de referință pentru eficiența consumului.

  3. Sunt vizate costurile din 2025–2030, iar plățile se fac în anul următor. Ultima tranșă, pentru costurile din 2030, este prevăzută în 2031.

  4. Beneficiarii au patru opțiuni alternative de conformare. Ei trebuie să aplice anumite recomandări ale auditului energetic, să acopere minimum 30% din consum cu electricitate fără emisii de carbon sau să investească minimum 50% din ajutor în una dintre cele două categorii de proiecte eligibile.

  5. Aprobarea privește o schemă națională de ajutor de stat. Nu reprezintă o alocare de 60 de milioane de euro din bugetul UE și nu echivalează cu plata compensațiilor către întreprinderi.

Sprijinul urmărește să limiteze riscul ca producătorii croați să își mute activitatea în țări unde costurile asociate politicilor climatice sunt mai mici. Comisia menționează printre sectoarele vizate siderurgia, industria hârtiei și anumite activități chimice, care consumă multă electricitate și concurează pe piețe internaționale. Eligibilitatea depinde de încadrarea activității în sectoarele admise și de respectarea condițiilor schemei, astfel că apartenența la o industrie în sens larg nu garantează accesul la ajutor.

Costurile compensate apar prin funcționarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut drept ETS. Producătorii de electricitate care emit gaze cu efect de seră trebuie să acopere emisiile cu certificate, iar costul acestora poate fi transferat în prețul energiei cumpărate de fabrici. Pentru consumatorul industrial, acesta este un cost indirect al carbonului, diferit de cheltuielile cu certificatele necesare pentru propriile emisii directe.

Compensația se calculează asupra componentei eligibile a acestor costuri, folosind inclusiv valori de referință pentru eficiența consumului de electricitate. Prin urmare, plafonul de 80% nu înseamnă rambursarea a patru cincimi din factura unei fabrici. Referințele de eficiență limitează sprijinul pentru procesele cu consum ridicat și păstrează un stimulent pentru economisirea energiei, potrivit Comisiei.

Cei 60 de milioane de euro reprezintă bugetul schemei în ansamblu. Costurile eligibile sunt cele suportate în cei șase ani dintre 2025 și 2030, iar compensarea este prevăzută pentru anul următor celui în care apar. Calendarul explică de ce ultima tranșă ajunge în 2031, deși perioada costurilor compensate se încheie în 2030.

Ajutorul este însoțit de patru căi alternative de conformare. Beneficiarii pot pune în aplicare anumite recomandări ale auditului energetic sau pot acoperi cel puțin 30% din consumul de electricitate din surse fără emisii de carbon. În varianta bazată pe audit se aplică recomandările care îndeplinesc criteriile europene privind perioada de recuperare a investițiilor și proporționalitatea costurilor. Simpla efectuare a auditului nu este suficientă.

Celelalte două opțiuni presupun investirea a minimum 50% din cuantumul ajutorului. Prima privește proiecte care reduc substanțial emisiile instalației, până la niveluri cu mult sub valoarea de referință folosită pentru alocarea gratuită a certificatelor ETS. A doua vizează active noi sau modernizate care contribuie demonstrabil la reducerea costurilor sistemului de electricitate, fără creșterea consumului de combustibili fosili.

Pentru această a doua categorie, cadrul european permite, de exemplu, investiții în capacități regenerabile, stocare, flexibilitatea cererii sau eficiență energetică. Statele pot restrânge lista investițiilor eligibile, dar trebuie să păstreze posibilitatea investițiilor în flexibilitatea cererii. Pragul de 50% se aplică variantelor bazate pe investiții. Beneficiarii care îndeplinesc una dintre celelalte condiții nu au, din acest motiv, aceeași obligație de reinvestire.

Comisia a evaluat schema potrivit orientărilor pentru ajutoarele de stat legate de ETS, modificate în decembrie 2025 printr-o comunicare publicată în Jurnalul Oficial la 5 ianuarie 2026. Cadrul revizuit permite un plafon de 80% pentru sectoarele din primul tabel al anexei privind eligibilitatea și de 75% pentru cele din al doilea tabel sau admise prin procedura suplimentară. Noile plafoane pot fi folosite pentru costuri suportate începând cu 1 ianuarie 2025; rata maximă anunțată pentru schema croată nu garantează automat același procent fiecărei întreprinderi.

În evaluarea executivului european, măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a ajuta companiile energointensive să facă față prețurilor mai mari la electricitate. Obiectivul este prevenirea relocării emisiilor de carbon: transferarea producției în afara UE sau înlocuirea produselor europene cu importuri realizate cu emisii mai mari poate reduce emisiile contabilizate în Europa fără un câștig echivalent pentru climă la nivel global.

Aprobarea permite Croației să implementeze schema în condițiile autorizate, dar nu constituie un transfer al sumei din bugetul Comisiei și nici dovada plății către companii. Dosarul este identificat prin numărul SA.123819. Comisia precizează că versiunea neconfidențială a deciziei va fi publicată în registrul ajutoarelor de stat după soluționarea aspectelor de confidențialitate.




























RELATED ARTICLES