Comisia Europeană alege consorțiul EUROPA pentru construirea unui model de inteligență artificială în toate cele 24 de limbi ale Uniunii Europene

Europa încearcă să recupereze teren în cursa globală pentru inteligența artificială avansată printr-un proiect care vizează una dintre marile vulnerabilități ale continentului: lipsa unui model de frontieră european, deschis, construit pe infrastructură europeană și capabil să funcționeze în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a selectat consorțiul EUROPA, condus de compania italiană Domyn, drept câștigător al Frontier AI Grand Challenge.

Pe scurt

1. Comisia Europeană a ales consorțiul EUROPA, condus de Domyn, pentru dezvoltarea unui model european de inteligență artificială de frontieră.

2. Modelul va fi open-source și va acoperi toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

3. Frontier AI Grand Challenge a fost lansată în februarie 2026 pentru a finanța un singur proiect european de IA avansată.

4. Competiția a cerut propuneri pentru un model cu o capacitate de calcul echivalentă cu peste 400 de miliarde de parametri.

5. Proiectul va folosi infrastructura europeană de supercalcul, într-un efort mai larg de a consolida suveranitatea tehnologică a Europei.

Pentru Uniunea Europeană, miza nu este doar lansarea unui nou model de inteligență artificială. Miza este capacitatea Europei de a construi singură tehnologii avansate, folosind propriile infrastructuri, propriile companii și propriile reguli, într-o piață globală dominată de modele dezvoltate mai ales în Statele Unite și China.

Frontier AI Grand Challenge a fost lansată de Comisie împreună cu EuroHPC Joint Undertaking ca o competiție europeană destinată dezvoltării unor modele mari de IA, capabile să concureze cu cele mai avansate sisteme existente. Inițiativa face parte din eforturile mai largi ale Uniunii de a transforma Europa într-un „continent al IA” și de a sprijini ecosistemul european de startupuri și companii aflate în faza de scalare.

Consorțiul EUROPA va dezvolta un model open-source, ceea ce înseamnă că rezultatele ar trebui să fie disponibile mai larg pentru companii, cercetători, instituții publice și dezvoltatori. Pentru firmele mici și medii, pentru administrații sau pentru universități, accesul la un model european deschis poate reduce barierele de intrare într-un domeniu în care costurile de calcul, datele, talentul și infrastructura sunt decisive.

Un element important este acoperirea lingvistică. Modelul EUROPA va fi conceput pentru toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, nu doar pentru engleză sau pentru câteva limbi mari. Aceasta este o miză practică pentru cetățeni și instituții: o IA europeană utilă trebuie să poată funcționa în română, bulgară, greacă, finlandeză, malteză sau estonă la fel de serios ca în franceză, germană, italiană sau spaniolă.

Comisia afirmă că proiectul va face inteligența artificială avansată mai accesibilă în întreaga diversitate lingvistică a Uniunii. Pentru administrațiile publice, acest lucru poate însemna instrumente mai bune pentru servicii digitale multilingve. Pentru cercetare și industrie, poate însemna modele care pot fi adaptate la nevoi specifice fără dependență totală de furnizori extraeuropeni.

Frontier AI Grand Challenge a invitat actorii europeni din domeniu să propună modele cu o capacitate de calcul echivalentă cu cel puțin 400 de miliarde de parametri. Acest nivel este asociat cu sisteme de IA aflate în zona celor mai avansate modele globale și arată ambiția Comisiei de a nu limita Europa la aplicații mici sau la adaptarea unor tehnologii create în altă parte.

Documentul de lansare al competiției menționa și folosirea unor arhitecturi eficiente și modulare, precum Mixture-of-Experts, pentru a atinge performanțe ridicate fără risipirea inutilă a resurselor de calcul. Acest detaliu este important deoarece modelele mari de IA sunt foarte costisitoare, iar competiția globală nu se joacă doar pe talent, ci și pe acces la supercomputere, energie, date și capacitate industrială.

Proiectul câștigător va beneficia de resurse de calcul EuroHPC. În momentul lansării competiției, Comisia preciza că proiectul selectat urma să primească până la 2,5% din capacitatea totală de calcul EuroHPC timp de un an, pe unul sau mai multe supercomputere optimizate pentru IA.

Această infrastructură este una dintre piesele centrale ale strategiei europene. Fără acces la capacitate masivă de calcul, companiile europene nu pot antrena modele comparabile cu cele ale marilor actori globali. Prin Frontier AI Grand Challenge, Uniunea încearcă să lege mai direct investițiile publice în supercalcul de dezvoltarea unor tehnologii industriale și științifice europene.

Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a spus că Europa poate conduce în domeniul IA avansate „în propriii termeni”. Ea a afirmat că EUROPA va construi un model european de frontieră în toate cele 24 de limbi ale Uniunii, arătând că Europa poate concura cu cei mai buni fără să renunțe la deschidere, încredere și autonomie strategică.

Proiectul are și o miză politică mai largă. Modelele de frontieră nu sunt doar instrumente tehnice. Ele pot influența administrația publică, educația, sănătatea, cercetarea, industria, securitatea și felul în care cetățenii accesează informații. Dacă Europa nu are propriile modele puternice, ea riscă să aplice reguli europene unor tehnologii construite în afara controlului său strategic.

Comisia prezintă EUROPA și ca dovadă că Uniunea are talentul, infrastructura și capacitatea industrială necesare pentru a construi sisteme avansate de IA. Această formulare răspunde unei întrebări aflate în centrul dezbaterii tehnologice europene: dacă Europa poate trece de la reglementare și finanțare la produse digitale de vârf, utilizate efectiv de companii, cercetători și instituții.

Frontier AI Grand Challenge este implementată prin proiectul european AI-BOOST și se înscrie în strategia Apply AI și în Planul de acțiune pentru continentul IA. Comisia a prezentat competiția ca pe o încercare de a reduce decalajul strategic al Europei în zona modelelor de IA de vârf și de a sprijini modele „Made in Europe”, deschise, de încredere și centrate pe om.

Pentru cetățeni, efectele nu vor fi imediate, dar direcția este importantă. Dacă proiectul reușește, administrațiile, școlile, companiile, laboratoarele și startupurile europene ar putea avea acces la o infrastructură comună de IA avansată, adaptată la limbile și regulile europene, într-un moment în care inteligența artificială devine o tehnologie de bază pentru economie și servicii publice.