Comisia Europeană va pune la dispoziția autorităților bulgare încă 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare în Marea Neagră, a anunțat președinta instituției, Ursula von der Leyen, marți, 10 noiembrie, la Varna. Sprijinul urmărește întărirea capacității de intervenție după atacurile asupra navelor comerciale și este separat de cele 10 milioane de euro promise cu o zi înainte României, precum și de finanțarea pentru hubul regional de securitate maritimă.
Pe scurt
-
Ursula von der Leyen a anunțat la Varna 10 milioane de euro suplimentare pentru căutare și salvare, după o prezentare a activității echipelor bulgare care au intervenit pentru salvarea marinarilor.
-
Angajamentul pentru Bulgaria este distinct de cele 10 milioane de euro anunțate autorităților române la București, pe 9 noiembrie. Cele două sume au beneficiari naționali diferiți.
-
Separat, Comisia oferă până la 50 de milioane de euro pentru hubul comun România–Bulgaria. Este același proiect regional evocat la București și Varna, conceput ca o rețea interinstituțională cu conducere civilă pentru supraveghere și securitate maritimă.
-
Comisia urmărește ca hubul să devină operațional în 2027. Un grup comun de lucru trebuie să pregătească un concept integrat și un plan cu rezultate și termene concrete; nu a fost anunțată o dată exactă de inaugurare.
-
Pentru sprijinul bulgar de 10 milioane de euro, declarația publică nu precizează instrumentul bugetar, cheltuielile eligibile sau calendarul plăților. Anunțul nu confirmă un transfer deja efectuat ori cumpărarea unor echipamente determinate.
Anunțul a urmat unei prezentări la Academia Navală „Nikola Vaptsarov”, pe care von der Leyen a vizitat-o împreună cu prim-ministrul bulgar Rumen Radev. Președinta Comisiei a apreciat curajul și reacția rapidă a echipelor bulgare care au salvat vieți în timpul scufundării unor nave și a transmis condoleanțe familiilor persoanelor ucise sau încă dispărute pe mare.
În declarația de la Varna, von der Leyen a descris consecințele atacurilor cu drone asupra navelor comerciale: morți în rândul civililor, incendii, perturbarea navigației și creșterea costurilor asigurărilor. Ea a acuzat Rusia că urmărește să răspândească teamă și nesiguranță în Europa. Afirmația îi aparține președintei Comisiei; în intervenție nu au fost prezentate concluzii ale unor investigații privind fiecare incident în parte.
Restabilirea și menținerea libertății de navigație sunt esențiale atât pentru comerțul Bulgariei și al Europei, cât și pentru economia Ucrainei și securitatea alimentară mondială, a spus von der Leyen. Ea a subliniat rolul rutelor din Marea Neagră în aprovizionarea cu alimente a populațiilor dependente de aceste transporturi, în special din Africa.
Radev a condamnat atacurile asupra navelor comerciale, afirmând că marinarii nu sunt parte într-un conflict armat și că navele civile nu trebuie să devină ținte. Premierul bulgar a cerut încetarea focului și diplomație activă și a prezentat protejarea Mării Negre drept o responsabilitate la frontiera externă a Uniunii Europene.
Noua finanțare este destinată capacității bulgare de căutare și salvare. Declarația nu stabilește însă prin ce instrument bugetar vor fi acordați banii, ce autoritate îi va primi juridic, ce cheltuieli vor fi eligibile sau când vor fi făcute plățile. Nu a fost prezentată o listă de nave, aeronave ori alte echipamente care urmează să fie cumpărate din această sumă.
În aceeași intervenție, președinta Comisiei a amintit că Bulgaria urmează să beneficieze de 3,3 miliarde de euro prin SAFE, instrumentul european de împrumuturi pentru investiții și achiziții comune în apărare. Această finanțare are un cadru și un scop diferite de sprijinul pentru căutare și salvare.
La București, cu o zi înainte, von der Leyen anunțase un sprijin suplimentar de 10 milioane de euro pentru autoritățile române, tot pentru operațiuni de căutare și salvare, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan. Anunțul de la Varna adaugă un angajament pentru autoritățile bulgare, distinct de angajamentul comunicat României.
În schimb, finanțarea pentru hubul de securitate maritimă al Mării Negre, reiterată în cele două vizite, privește același proiect comun România–Bulgaria. La briefingul din 10 noiembrie, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei, Paula Pinho, a precizat că sprijinul european poate ajunge la 50 de milioane de euro. Cele două angajamente naționale pentru salvare nu au fost prezentate drept componente ale acestui buget.
Pinho a explicat că un grup comun de lucru va elabora un concept integrat și un plan de implementare cu rezultate și termene concrete. Obiectivul Comisiei este ca hubul să devină operațional în 2027. Acesta este un reper de implementare, fără o dată exactă de inaugurare comunicată de executivul european.
Inițiativa face parte din strategia UE pentru Marea Neagră din mai 2025. Raportul european de implementare din iulie 2026 descrie hubul ca pe o rețea interinstituțională cu conducere civilă, inițiată și coordonată de România și Bulgaria. Rolul său este să îmbunătățească supravegherea și schimbul de informații, evaluarea comună a amenințărilor și protejarea infrastructurii critice și a mediului marin. Cooperarea urmărește și participarea Turciei, Ucrainei și Republicii Moldova.
Von der Leyen a indicat imaginile satelitare Copernicus drept o capacitate europeană deja disponibilă pentru supravegherea maritimă. Potrivit acesteia, numărul imaginilor descărcate s-a dublat din septembrie. Utilizarea sistemului existent poate sprijini monitorizarea înainte de operaționalizarea hubului.
