Comisia Europeană vrea un Europol mai puternic, după ce raportul agenției arată că rețelele criminale din UE au peste 400.000 de membri

Comisia Europeană propune un nou mandat pentru Europol și Eurojust, după ce o analiză Europol arată că rețelele criminale cele mai amenințătoare pentru Uniunea Europeană rămân puternice, adaptabile și conectate la economia legală. Raportul Europol identifică 731 de rețele criminale care afectează UE, cu peste 400.000 de membri din 118 naționalități, iar Comisia vrea să transforme Europol într-un centru european mai puternic de informații, operațiuni, tehnologie și sprijin pentru anchete transfrontaliere.

Pe scurt

1. Comisia Europeană propune întărirea mandatului Europol și Eurojust, revizuirea Ordinului european de anchetă și modificări ale regulilor de protecție a datelor pentru instituțiile și agențiile UE.

2. Europol ar urma să creeze o infrastructură cloud securizată și suverană, un spațiu comun de date pentru poliție și birouri de sprijin în statele membre.

3. Raportul Europol identifică 731 de rețele criminale foarte amenințătoare pentru UE, cu peste 400.000 de membri din 118 naționalități.

4. 85% dintre rețelele analizate folosesc structuri legale de afaceri, iar peste 90% își spală singure profiturile criminale.

5. Din cele 821 de rețele identificate în 2024, 76% nu mai apar în lista actuală a celor mai amenințătoare, dar 198 au rezistat presiunii polițienești și 533 sunt noi sau nou-identificate.

Pachetul Comisiei Europene vine într-un moment în care criminalitatea organizată nu mai poate fi descrisă doar prin grupări locale, clanuri sau rețele specializate într-un singur tip de infracțiune. Noua analiză Europol descrie o economie criminală fluidă, în care rețelele cooperează când le convine, folosesc firme legale, externalizează servicii către alți actori criminali și se adaptează rapid atunci când poliția le lovește liderii, rutele sau infrastructura.

Comisia propune două regulamente pentru întărirea mandatelor Europol și Eurojust, o revizuire a Ordinului european de anchetă și modificări ale Regulamentului privind protecția datelor aplicabil instituțiilor și organismelor UE. Pachetul acoperă lanțul european de la prevenire, detectare și anchetă până la cooperare judiciară și urmărire penală.

Europol este vizat de cea mai amplă schimbare instituțională. Agenția ar urma să devină un hub european de informații, un hub operațional și un hub de tehnologie și inovare pentru polițiile naționale. Propunerea nu îi acordă Europol puteri coercitive și nu îi permite să execute măsuri de anchetă, acestea rămânând în competența statelor membre. Agenția ar primi însă instrumente mai puternice pentru a conecta date, a identifica legături între cazuri, a sprijini anchete în statele membre și a oferi capacități tehnice comune.

Comisia argumentează că rețelele criminale operează deja transfrontalier de la începutul activității lor. Ele folosesc comunicări criptate, instrumente de automatizare, criptomonede, platforme digitale, infrastructuri online și servicii financiare ilicite. În același timp, cybercrime, criminalitatea financiară, traficul de droguri, contrabanda, traficul de persoane, frauda și corupția se intersectează tot mai des.

Noua analiză Europol arată dimensiunea problemei. În 2024, agenția identificase 821 de rețele criminale considerate cele mai amenințătoare pentru UE. Până în 2026, trei sferturi dintre acestea, 76%, nu mai apar în lista actuală. Europol explică această schimbare prin mai mulți factori: acțiuni ale poliției, destrămare, restructurare, transformare în alte configurații criminale sau modificarea nivelului de amenințare.

Această presiune a produs rezultate operaționale. În 2024 și 2025, Europol spune că a sprijinit aproximativ 7.000 de operațiuni, aproape 80 de operational task forces și aproximativ 500 de zile de acțiune. În zilele de acțiune desfășurate în cadrul acestor task forces au fost făcute peste 1.000 de arestări, inclusiv peste 100 de high-value targets.

Raportul oferă exemple concrete. O structură regională de tip operational task force între Bulgaria, Grecia, Moldova, România și Serbia a vizat rețele de trafic de migranți care foloseau Bulgaria ca țară de tranzit de la Türkiye spre Europa de Vest. Liderii rețelei, aflați la Sofia, organizau tranzitul prin Bulgaria, cooperau cu rețele din țări vecine, foloseau granița verde din sudul Bulgariei și transportau migranții spre diferite state europene. O zi de acțiune la finalul lui 2025 a dus la 16 arestări.

Un alt exemplu arată cum anchetele financiare pot lovi structura economică a rețelelor. O rețea violentă de trafic de droguri din Scoția a fost vizată într-o anchetă internațională susținută de Europol și Eurojust, cu autorități din Țările de Jos, Spania, Türkiye, Emiratele Arabe Unite și Regatul Unit. Sprijinul operațional, inclusiv prin specialiști în criminalitate financiară, a contribuit la urmărirea activelor și la identificarea infrastructurii de spălare a banilor. Ziua de acțiune din 27 martie 2026 a dus la 13 arestări și la sechestrarea a două terenuri în Türkiye, evaluate la aproximativ 600.000 de euro.

Raportul nu prezintă dispariția unor rețele din listă ca pe o reducere automată a amenințării. Europol arată că 198 dintre rețelele identificate în 2024 continuă să se afle printre cele mai amenințătoare pentru UE. Acestea sunt, de regulă, rețele mai vechi, mai mari, cu structură ierarhică, uneori de tip mafiot, cu acoperire geografică mai largă și cu o capacitate mai mare de a folosi corupția, firmele legale și contramăsurile pentru a rezista intervențiilor polițienești.

În paralel, 533 de rețele sunt noi sau nou-identificate. Unele pot fi rețele apărute recent, iar altele pot fi structuri active de mai mult timp, dar care nu fuseseră încadrate anterior de autoritățile naționale printre cele mai amenințătoare. Europol pune această creștere și pe seama faptului că tot mai multe rețele implicate în cybercrime sunt identificate ca amenințări majore.

Cele 731 de rețele actuale sunt descrise printr-un profil comun: agile, fără frontiere, capabile să controleze părți importante ale procesului criminal și distructive pentru societate și economie. Ele includ peste 400.000 de membri, mult peste totalul de aproape 80.000 asociat grupului analizat în 2024. Raportul explică această diferență mai ales prin câteva rețele foarte mari, cu peste 100.000 de membri, implicate în atacuri cibernetice și scheme de fraudă online.

Dimensiunea transnațională este vizibilă și în componență. Europol identifică 118 naționalități în cele 731 de rețele, adică aproximativ 60% dintre naționalitățile lumii. Aproape două treimi dintre rețele, 63%, au membri de mai multe naționalități. 37% sunt formate din membri cu aceeași naționalitate, iar aceste rețele sunt mai des ierarhice, controlează mai mult din procesul criminal și operează uneori pe termen mai lung.

Drogurile rămân cea mai importantă activitate. 36,3% dintre rețele sunt implicate în traficul de droguri, iar dacă sunt incluse și rețelele polucriminale care combină drogurile cu alte activități, peste jumătate dintre rețele au legătură cu acest domeniu. Raportul arată că traficul de cocaină rămâne central, cu rute din America Latină spre porturile europene și cu colaborări între actori criminali din America de Sud și Europa.

Fraudele online și offline sunt a doua activitate majoră, cu 16,4% dintre rețele. Aproximativ jumătate dintre rețelele implicate în fraudă comit fraude online, descrise de Europol drept zona cu cea mai rapidă creștere a criminalității organizate. Un caz citat de raport privește o platformă falsă de investiții online prin care o rețea a înșelat peste 100 de victime cu mai mult de 3 milioane de euro. Victimele erau atrase cu promisiuni de randamente mari, începeau cu depozite mici, apoi erau presate să investească sume mai mari pe baza unor grafice false care indicau profituri inexistente.

Criminalitatea organizată este tot mai conectată la mediul online. Europol scrie că aproape toate activitățile criminale sunt astăzi „hrănite” online. Internetul și tehnologiile digitale sunt folosite pentru comunicare, recrutare, marketingul serviciilor și produselor ilicite, obținerea sau revânzarea datelor furate și selectarea victimelor. Mediul online nu mai este doar un instrument, ci o componentă de bază a oricărei piețe criminale.

AI amplifică această schimbare. Raportul spune că inteligența artificială crește scara și viteza criminalității organizate, prin accesibilitate, adaptabilitate și capacitatea de a genera texte, imagini, video și procese automatizate. Această combinație reduce barierele de intrare pentru actori criminali care nu aveau anterior capacități tehnice avansate.

Cybercrime ocupă un loc mai important decât în analiza precedentă. Rețelele care operează online, fie prin atacuri cibernetice, fraude online sau exploatare sexuală online a copiilor, trec ușor peste frontiere. Membrii, victimele, infrastructura și profiturile pot fi distribuite simultan în mai multe jurisdicții. În timp ce rețelele criminale se mișcă fără constrângeri fizice, poliția rămâne legată de legi naționale și proceduri de cooperare internațională.

Un caz prezentat de Europol este „Operation Alice”. Operatorul platformei dark web „Alice with Violence CP” ar fi administrat peste 373.000 de site-uri frauduloase care promovau materiale de abuz sexual asupra copiilor și servicii de cybercrime-as-a-service. Ancheta a dus la identificarea a 440 de clienți la nivel mondial și la sechestrarea a 105 servere. Operatorul, aflat în China, ar fi obținut peste 345.000 de euro de la aproximativ 10.000 de clienți.

Economia legală este un element central al activității acestor rețele. Europol arată că 85% dintre rețele folosesc structuri legale de afaceri. Acestea pot facilita spălarea banilor, logistica, importurile, transportul, depozitarea, accesul la piețe sau mascarea provenienței bunurilor. Rețelele nu se limitează la zone subterane, ci folosesc firme, profesii, rute comerciale și infrastructuri economice existente.

Spălarea banilor este aproape universală. Raportul arată că peste 90% dintre cele mai amenințătoare rețele își spală singure profiturile criminale. Unele folosesc și rețele specializate care oferă spălare de bani ca serviciu. Aproape 3% dintre rețele sunt specializate în money laundering-as-a-service pentru alte grupuri criminale. Aceste servicii sunt utile mai ales când tehnicile devin sofisticate, inclusiv în tranzacții imobiliare sau în metode care implică active cripto.

Modelul crime-as-a-service schimbă funcționarea piețelor criminale. Rețelele pot cumpăra servicii de spălare a banilor, logistică, violență, acces la date furate, infrastructură digitală, phishing sau documente false, fără să dezvolte singure toate aceste capacități. Acest lucru le face mai flexibile, dar creează și dependențe comune. Lovirea unor furnizori de servicii criminale poate afecta simultan mai multe rețele.

Europol atrage atenția și asupra recrutării tinerilor. Aproximativ 6% dintre rețele sunt cunoscute ca fiind legate de exploatarea criminală a tinerilor, ceea ce înseamnă circa patru duzini de rețele. Tinerii sunt folosiți pentru supraveghere, distribuție de droguri, intimidare, extorcare, împușcături, omoruri, spălare de bani ca money mules sau sprijin în fraude online. Un caz citat privește OTF GRIMM, lansat de Europol în aprilie 2025 pentru combaterea violence-as-a-service și a recrutării de tineri. Operațiunea a sprijinit arestarea a doi bărbați de 18 ani în vestul Suediei, suspectați că recrutau tineri pentru omoruri țintite în Suedia și Danemarca.

Raportul identifică și o conexiune importantă cu America Latină. 149 dintre cele 731 de rețele, adică una din cinci, au legături cu regiunea. Aceste conexiuni pot include activități în UE și America Latină, membri latino-americani sau colaborări cu actori criminali din regiune. Europol menționează cartela columbiană Clan del Golfo și gruparea braziliană Primeiro Comando da Capital ca având legături cu rețele din UE, în special în punctele de intrare a cocainei.

Geopolitica creează alte oportunități. Europol arată că unele rețele criminale pot funcționa ca proxy pentru actori de amenințare hibridă, deși legăturile sunt adesea neclare sau insuficient documentate. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a contribuit la schimbări în activitățile și distribuția geografică ale unor rețele criminale rusofone. Acestea sunt implicate în principal în trafic de droguri, fraudă, criminalitate contra proprietății și cybercrime.

Pe acest fundal, propunerea Comisiei pentru Europol urmărește să reducă fragmentarea actuală dintre statele membre. Una dintre cele mai importante noutăți este Police Shared Data Space, un spațiu comun de date în care autoritățile naționale și Europol pot lucra împreună pe cazuri de analiză operațională. În acest spațiu ar putea fi deschise Joint Operational Analysis Cases, adică medii securizate în care participanții pot încărca date, comunica, analiza informații și edita documente legate de o anchetă comună.

Europol ar putea propune deschiderea unui astfel de caz comun, pe baza informațiilor și datelor pe care le are, dar decizia ar rămâne la statele membre. Dacă un stat membru propune participarea unei țări terțe, aceasta ar fi posibilă doar dacă Europol consideră participarea relevantă și există un acord care permite schimbul de date personale cu Europol.

Propunerea creează și o infrastructură cloud Europol, descrisă ca securizată, scalabilă și suverană. Aceasta ar găzdui instrumentele Europol, mediile colaborative și capacitățile operaționale și analitice. Accesul ar fi limitat la utilizatori autorizați, pe baza unei identități digitale europene de poliție, cu drepturi diferențiate, logare și audit.

Un alt element important este serviciul de cross-checking. Statele membre ar urma să încarce date relevante pentru criminalitatea aflată în competența Europol, în special atunci când există indicii de legătură cu alte state membre sau țări terțe. Sistemul ar verifica automat datele noi față de cele deja existente pentru a identifica legături între persoane, obiecte, activități criminale sau investigații.

Datele care pot apărea în acest serviciu privesc persoane suspectate sau condamnate pentru infracțiuni aflate în competența Europol, persoane despre care există indicii că vor comite astfel de infracțiuni și obiecte legate de infracțiuni, precum documente, vehicule sau arme. Interogarea se poate face prin date alfanumerice, biometrice sau multimedia. Accesul rămâne condiționat de restricțiile indicate de furnizorul informației.

Propunerea include și un Europol Analytical Environment, o platformă tehnică și operațională pentru stocarea, procesarea, vizualizarea și analiza datelor. Autoritățile naționale ar avea acces indirect, pe bază de hit/no-hit, iar Europol ar iniția procedura de partajare a informației care a generat un hit, în funcție de regulile și restricțiile aplicabile.

În statele membre ar urma să fie create Europol Support Offices în cadrul unităților naționale Europol. Aceste birouri ar fi compuse din personal Europol cu experiență anterioară în autoritățile competente ale statului membru respectiv. Rolul lor ar fi să integreze mai bine analiza, instrumentele digitale, expertiza tehnică și sprijinul Europol în anchetele naționale.

Europol ar primi și un rol consolidat în investigațiile financiare și recuperarea activelor. Agenția ar coopera cu birourile naționale de recuperare a bunurilor și cu unitățile de informații financiare, iar dacă identifică un risc iminent de dispariție a unor bunuri urmărite, ar putea cere autorităților naționale să ia măsuri imediate. Autoritatea națională ar trebui să decidă fără întârziere și, când este posibil, în 24 de ore.

Cooperarea cu Parchetul European devine mai puternică. Europol ar trebui să ofere sprijin analitic dedicat EPPO în dosare complexe de criminalitate financiară transfrontalieră care afectează interesele financiare ale UE. Propunerea introduce și mecanisme de tip hit/no-hit între Europol și EPPO, pentru a identifica informații relevante în dosare care intră în competența Parchetului European.

Cooperarea cu Eurojust este legată de etapa judiciară. Atunci când Europol cere autorităților naționale să analizeze deschiderea, desfășurarea sau coordonarea unei anchete penale, Eurojust ar urma să fie informat pentru a permite coordonarea judiciară. Eurojust primește, prin pachetul Comisiei, un mandat întărit pentru a identifica legături între cazuri, a acționa mai devreme și a sprijini autoritățile naționale în dosare transfrontaliere complexe.

Pachetul introduce și un Ordin european de participare la distanță. Acesta ar permite suspecților, inculpaților și victimelor să participe de la distanță la audieri penale în instanță dintr-un alt stat membru. Revizuirea Ordinului european de anchetă urmărește clarificarea procedurilor și eliminarea unor dificultăți operaționale în obținerea de probe peste graniță.

Extinderea mandatului Europol ridică și probleme de protecție a datelor. Propunerea permite agenției să proceseze volume mari de date eterogene și adesea nestructurate, inclusiv date provenite din dispozitive digitale, servicii de comunicare sau platforme online. Regulile actuale privind încadrarea persoanelor în categorii de date sunt considerate de Comisie un blocaj operațional.

Noua propunere păstrează obligația de a distinge, acolo unde este aplicabil și posibil, între categorii de persoane: suspecți, persoane condamnate, persoane despre care există indicii că vor comite infracțiuni, martori, victime, contacte, asociați și persoane care pot furniza informații. Europol ar putea procesa și date despre persoane aflate în afara acestor categorii, dacă procesarea este necesară și proporțională pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Aceste date trebuie șterse imediat după atingerea scopului procesării, iar ofițerul pentru protecția datelor trebuie informat.

Propunerea prevede un ofițer pentru protecția datelor, un ofițer pentru drepturi fundamentale, instruire obligatorie privind drepturile fundamentale și supraveghere de către European Data Protection Supervisor, în cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere. Europol ar rămâne supus controlului parlamentar comun al Parlamentului European și parlamentelor naționale, prin Joint Parliamentary Scrutiny Group.

Lista infracțiunilor aflate în competența Europol este extinsă și clarificată. Anexa include terorism, criminalitate organizată, trafic de droguri, spălare de bani, trafic de migranți, trafic de persoane, fraudă, corupție, criminalitate informatică, criminalitate împotriva intereselor financiare ale Uniunii, abuz și exploatare sexuală, violență de gen, crime de război, crime împotriva umanității și încălcarea măsurilor restrictive ale UE.

Costurile estimate sunt importante. Propunerea indică pentru Europol resurse suplimentare de aproximativ 1,053 miliarde de euro în perioada de implementare, pentru capacități de procesare și analiză a datelor, sprijin operațional, capabilități tehnologice și infrastructuri digitale securizate. Pentru statele membre, costurile sunt estimate la aproximativ 590 de milioane de euro în primii șapte ani, mai ales pentru adaptarea sistemelor naționale, a fluxurilor de lucru și a interfețelor tehnice.

Comisia estimează însă și economii prin folosirea unor infrastructuri comune la nivelul UE, în locul unor implementări separate. Evaluarea de impact indică economii de aproximativ 42 de milioane de euro față de abordări separate de implementare.

Citatele oficiale pun pachetul în legătură directă cu noul raport Europol. Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a spus că infractorii exploatează oportunitățile mediului digital și operează eficient peste granițe. „Cu propunerile de astăzi, întărim atât Europol, cât și Eurojust, astfel încât Europa să poată răspunde mai rapid, inclusiv în lupta împotriva activităților criminale online, să partajeze informații mai eficient și să aducă infractorii în fața justiției mai eficient”, a spus Virkkunen.

Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, a spus că întărirea mandatului Europol marchează „un moment important pentru securitatea europeană”. „Prin întărirea mandatului Europol transmitem un mesaj clar: Uniunea Europeană ia în serios faptul că trebuie să rămână înaintea amenințărilor criminale în evoluție”, a spus Brunner.

Michael McGrath, comisarul european pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor, a legat reforma de rolul Eurojust. El a spus că Eurojust trebuie să fie echipat pentru amenințări tot mai sofisticate, digitale și transnaționale și că modernizarea mandatului agenției întărește capacitatea autorităților judiciare naționale de a coordona anchete transfrontaliere complexe.

Raportul Europol include și un avertisment al lui Jürgen Ebner, director executiv interimar al agenției. „Fiecare rețea criminală destructurată contează. Fiecare țintă eliminată slăbește ecosistemul criminal. Totuși, acest raport arată că criminalitatea organizată se adaptează rapid, umplând goluri și exploatând noi oportunități”, a spus Ebner.

Themistos Arnaoutis, șeful Poliției din Cipru, a spus că destrămarea reală a rețelelor criminale cere un răspuns al întregii societăți. „Lupta împotriva criminalității organizate nu este doar despre arestări, ci despre construirea rezilienței societale”, a spus Arnaoutis.

Pachetul Comisiei merge acum în proces legislativ. Dacă va fi adoptat, Europol ar primi un cadru juridic nou, care îl înlocuiește pe cel din Regulamentul 2016/794. Statele membre ar păstra competențele de anchetă și puterile coercitive, dar ar lucra cu o agenție europeană mai prezentă în anchete, mai integrată tehnic cu sistemele naționale și mai capabilă să ofere analiză, infrastructură digitală, sprijin financiar și expertiză comună.

Pentru Uniunea Europeană, reforma deschide o dezbatere dificilă între securitate, eficiență operațională și protecția drepturilor fundamentale. Raportul Europol arată o criminalitate organizată care folosește AI, criptomonede, infrastructuri digitale, comerț global și companii legale. Propunerea Comisiei răspunde prin mai mult schimb de date, instrumente comune, cloud securizat, identitate digitală de poliție, cooperare cu platforme private, sprijin pentru decriptare și o legătură mai strânsă între poliție, procurori și instanțe.

Raportul Europol „Decoding the EU’s most threatening criminal networks: Issue 2 – The blueprint of criminal opportunism” a fost publicat la 26 iunie 2026. În aceeași perioadă, Comisia Europeană a prezentat pachetul legislativ pentru întărirea Europol și Eurojust, revizuirea Ordinului european de anchetă și modificarea regulilor privind protecția datelor pentru instituțiile și organismele UE. Propunerea privind Europol este un regulament care ar abroga și înlocui Regulamentul 2016/794.