AcasăEuropaComisia pentru bugete aprobă cu 21 la 9 evaluarea financiară a reformei...


Comisia pentru bugete aprobă cu 21 la 9 evaluarea financiară a reformei ETS

Participanți la o audiere a Comisiei pentru bugete în sala de reuniune.
Audiere a Comisiei pentru bugete la Bruxelles, la 19 noiembrie 2026, privind activele rusești imobilizate. Fotografie de ilustrare a activității BUDG; nu reprezintă votul asupra reformei ETS, desfășurat în aceeași reuniune.

Comisia pentru bugete (BUDG) a Parlamentului European a aprobat joi, 19 noiembrie 2026, evaluarea bugetară a reformei sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), cu 21 de voturi pentru, 9 împotrivă și nicio abținere. Eurodeputații au adoptat mai întâi două amendamente de compromis, după care au aprobat textul în ansamblu. Raportoarea evaluării bugetare este Danuše Nerudová, eurodeputată din Cehia, membră a grupului Partidului Popular European (PPE). Votul reprezintă o etapă consultativă a procedurii 2026/0212(COD), nu adoptarea poziției finale a Parlamentului European și nici modificarea legislației ETS.

Rezultatul BUDG contrastează cu situația din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), care a amânat în aceeași zi votul asupra propriului aviz, după respingerea amendamentului de compromis. Cele două decizii nu se contrazic procedural: BUDG examinează implicațiile financiare ale reformei, ITRE urmărește efectele asupra industriei și energiei, iar Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară (ENVI) rămâne responsabilă de raportul legislativ principal. Proiectul de evaluare al lui Nerudová include estimări privind costurile implementării, finanțarea investițiilor în decarbonizare și eventuala contribuție a veniturilor ETS la bugetul UE pentru perioada 2028–2034.

Pe scurt

  1. BUDG a aprobat evaluarea bugetară cu 21 de voturi pentru, 9 împotrivă și nicio abținere, după adoptarea a două amendamente de compromis.

  2. Costuri de implementare estimate la 51,869 milioane EUR. Proiectul inițial al raportorului indică 22,4 milioane EUR în cheltuieli operaționale și 29,469 milioane EUR administrative pentru 2028–2034.

  3. 168 de posturi suplimentare estimate. Documentația financiară analizată de raportor prevede 26 de posturi finanțate din bugetul UE și 142 din taxe. Aceste posturi nu sunt aprobate automat prin votul BUDG.

  4. Proiectul inițial al raportoarei propunea creșterea cotei certificatelor destinate Fondului pentru modernizare de la 2% la 3,5%. Această propunere din octombrie este distinctă de compromisurile supuse votului în noiembrie.

  5. BUDG și ITRE au rezultate diferite. Evaluarea bugetară a fost aprobată, însă ITRE și-a amânat avizul. ENVI continuă examinarea legislativă a reformei ETS.

Votul s-a desfășurat la punctul 10 al reuniunii BUDG din 19 noiembrie, dedicat evaluării bugetare a reformei ETS și a rezervei pentru stabilitatea pieței. Înaintea votului final, eurodeputații au aprobat două amendamente de compromis.

Președinția reuniunii a anunțat 21 de voturi pentru, 9 împotrivă și nicio abținere pentru textul în ansamblu. Amendamentele din proiectul inițial al raportoarei și compromisurile supuse votului reprezintă versiuni diferite ale evaluării.

Evaluarea BUDG este realizată în temeiul articolului 58 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European. Rolul său este să examineze compatibilitatea financiară a propunerii legislative, inclusiv efectele asupra bugetului Uniunii, resurselor proprii, necesarului de personal și programelor de finanțare. Rezultatul este transmis comisiei responsabile de fond, fără să substituie raportul legislativ al acesteia.

În cazul reformei ETS, această examinare privește un mecanism care funcționează simultan ca instrument de reducere a emisiilor și ca sursă de venituri publice. Companiile aflate în domeniul de aplicare trebuie să restituie certificate corespunzătoare emisiilor lor verificate, iar cantitatea de certificate disponibile scade în timp. O parte este alocată gratuit, în condiții precise, în timp ce altă parte este vândută prin licitații, generând venituri utilizate pentru investiții și alte obiective prevăzute de legislație.

Comisia Europeană a prezentat propunerea legislativă COM(2026)616 la 17 iulie 2026. Reforma urmărește adaptarea ETS după 2030, inclusiv revizuirea traiectoriei plafonului de emisii, a alocărilor gratuite, a rezervei de stabilitate și a instrumentelor de finanțare a decarbonizării. Printre obiectivele declarate se află susținerea investițiilor industriale, menținerea unui semnal de preț pentru reducerea emisiilor și protejarea competitivității europene.

Pentru BUDG, una dintre întrebările principale este cât va costa administrarea mecanismului revizuit. Proiectul de evaluare al lui Danuše Nerudová, datat 19 octombrie, indică un impact financiar estimat de 51,869 milioane EUR asupra bugetului Uniunii în perioada 2028–2034. Din această sumă, 22,4 milioane EUR sunt prezentate drept cheltuieli operaționale care ar urma să provină din Fondul european pentru competitivitate propus pentru viitorul cadru financiar multianual, iar 29,469 milioane EUR reprezintă cheltuieli administrative. Aceste valori nu sunt costul economic total al reformei ETS pentru companii și nici valoarea tuturor investițiilor necesare pentru reducerea emisiilor. Ele descriu necesarul de cheltuieli bugetare estimat pentru anumite activități de implementare a propunerii. Costurile de conformare ale operatorilor, investițiile industriale și valoarea certificatelor comercializate sunt categorii distincte.

Proiectul mai prevede un necesar estimat de 168 de posturi suplimentare echivalent normă întreagă pentru implementare. Dintre acestea, 26 ar urma să fie finanțate din bugetul Uniunii, în timp ce 142 ar fi finanțate prin taxe percepute pentru anumite servicii. Raportoarea solicită corelarea noilor atribuții cu resursele administrative, îndeosebi pentru Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA) și Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA). Un volum mai mare de activități de administrare, monitorizare și gestionare a finanțărilor presupune personal și sisteme informatice suplimentare. Dacă sarcinile sunt extinse fără resurse corespunzătoare, există riscul unor întârzieri și dificultăți de implementare. Totuși, cifra estimată a posturilor nu reprezintă o decizie de recrutare efectivă. Cheltuielile și efectivele după 2027 depind de negocierea viitorului cadru financiar multianual și de procedurile bugetare anuale.

O parte a finanțării reformei ar putea proveni din venituri alocate cu destinație precisă, generate de mecanismele ETS, și nu direct din creditele obișnuite votate în bugetul anual. În proiectul BUDG sunt menționate astfel de fluxuri pentru sprijinirea eliminărilor permanente de carbon, finanțarea anumitor activități ale EMSA și administrarea registrului Uniunii pentru certificatele de emisii. Această structură explică de ce impactul estimat asupra bugetului votat poate părea relativ redus în raport cu amploarea reformei. O activitate poate utiliza sume importante din veniturile ETS fără ca întreaga valoare să apară drept cheltuială suplimentară finanțată prin resursele generale ale Uniunii. Pentru evaluarea completă sunt necesare însă atât evidența cheltuielilor bugetare, cât și a veniturilor alocate.

Un al doilea subiect important este eventuala transformare a unei părți din veniturile licitațiilor ETS în resursă proprie a bugetului Uniunii. În propunerea Comisiei pentru cadrul financiar 2028–2034 este inclusă o contribuție europeană corespunzătoare unui procent de 30% din veniturile statelor membre obținute din licitarea certificatelor, în condițiile viitoarei decizii privind resursele proprii. Mecanismul nu este deja aplicabil în forma propusă. Adoptarea unei noi decizii privind resursele proprii presupune proceduri separate, inclusiv acordul unanim al Consiliului și aprobarea de către statele membre potrivit cerințelor lor constituționale. Prin urmare, discutarea impactului bugetar al ETS nu echivalează cu introducerea imediată a unei noi surse obligatorii de venit pentru UE.

Proiectul de evaluare al lui Nerudová citează o fișă financiară a Comisiei din 3 septembrie 2026 care estima că revizuirea ETS ar majora veniturile din resursa proprie propusă cu 728,3 milioane EUR, respectiv 7,6%, față de scenariul de referință utilizat. Este o estimare condiționată de forma finală a legislației și de ipotezele de calcul, nu un venit încasat de bugetul european. Raportoarea a semnalat și o dificultate metodologică. Reducerea treptată a plafonului ETS scade numărul certificatelor disponibile, inclusiv pe cele care pot fi scoase la licitație. În același timp, veniturile depind de prețul certificatelor, de cererea din piață și de modificarea sectoarelor acoperite. Prin urmare, nu se poate deduce mecanic că o reformă care reduce numărul certificatelor va genera venituri mai mari sau mai mici pentru bugetul Uniunii.

Proiectul BUDG cere Comisiei să furnizeze estimări mai transparente pentru veniturile din licitațiile ETS în perioada 2028–2034 și să clarifice impactul net asupra eventualei resurse proprii. El insistă asupra faptului că scopul principal al ETS rămâne reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar mecanismul nu trebuie evaluat exclusiv după capacitatea sa de a produce venituri bugetare.

O altă componentă privește distribuirea veniturilor către statele cu nevoi mai mari de modernizare industrială și energetică. Fondul pentru modernizare finanțează investiții în sisteme energetice, eficiență energetică și decarbonizare în statele membre eligibile, pe baza criteriilor stabilite de legislație. În propunerea Comisiei pentru perioada 2031–2040, finanțarea de bază a fondului ar urma să corespundă unei cantități de certificate echivalente cu 2% din plafonul ETS la nivelul Uniunii, valorificate prin licitații. Comisia propune și mecanisme complementare pentru investiții în decarbonizarea industrială, inclusiv prin viitoarea Bancă pentru decarbonizare industrială.

Proiectul inițial al evaluării BUDG exprimă îngrijorarea că nivelul de 2% ar reduce relativ resursele disponibile pentru Fondul pentru modernizare, într-un moment în care statele beneficiare trebuie să finanțeze proiecte costisitoare de electrificare, eficiență energetică și transformare industrială. În proiectul din 19 octombrie, Danuše Nerudová propunea majorarea cotei de la 2% la 3,5%. Procentul privește cantitatea de certificate alocată fondului; veniturile efective ar depinde de numărul certificatelor vândute și de prețul de licitație. Aceasta este propunerea inițială a raportoarei, nu o descriere a formei finale a compromisurilor votate.

Pentru România, discuția este relevantă deoarece Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de sprijin pentru investiții energetice și industriale. Volumul și distribuirea viitoarelor certificate pot influența resursele care vor putea fi utilizate de statele eligibile după 2030. Totuși, votul BUDG nu stabilește acum o alocare suplimentară pentru România și nu aprobă proiecte individuale.

Proiectul Nerudová mai contestă o reducere propusă pentru un mecanism dedicat statelor membre cu PIB pe locuitor sub 75% din media Uniunii. În arhitectura Comisiei, primele 18 luni de funcționare a instrumentului ar include o rezervare de 100 de milioane de certificate pentru proiectele din aceste state, care ulterior ar scădea la 60 de milioane. În versiunea din octombrie, raportoarea propunea eliminarea reducerii după primele 18 luni, pentru menținerea sprijinului destinat investițiilor industriale din statele eligibile.

O a treia direcție urmărită de proiect este consolidarea controlului Parlamentului European asupra modului în care statele membre utilizează veniturile din certificatele ETS. În textul inițial, Nerudová propune transmiterea unor informații mai structurate atât Comisiei, cât și Parlamentului, pentru a permite verificarea destinației fondurilor și a respectării obligațiilor de cheltuire. Această preocupare privește transparența unor resurse semnificative provenite dintr-un mecanism european, chiar dacă o mare parte dintre venituri este gestionată la nivel național. Raportarea ar permite compararea utilizării sumelor pentru investiții în decarbonizare, modernizarea infrastructurii, eficiență energetică și alte obiective eligibile.

Dosarul BUDG este astfel legat de negocierea mai largă a viitorului cadru financiar multianual 2028–2034. Propunerile privind resursele proprii, Fondul pentru modernizare și noile instrumente pentru decarbonizare industrială trebuie analizate și din perspectiva nevoilor de finanțare ale Uniunii, inclusiv a rambursării datoriei contractate prin NextGenerationEU. Totuși, pozițiile cuprinse în proiectul evaluării nu se transformă automat în dispoziții bugetare obligatorii. Ele intră în procesul de examinare parlamentară și pot influența negocierile ulterioare, dar rezultatul final depinde de competențele și procedurile aplicabile fiecărui instrument.

În ziua votului BUDG, o altă comisie parlamentară implicată în reforma ETS nu a reușit să finalizeze propriul aviz. Comisia ITRE a respins un amendament de compromis și, la solicitarea raportorului Jüri Ratas, a decis amânarea votului. Acel rezultat nu reprezintă respingerea reformei ETS și nu anulează evaluarea bugetară adoptată de BUDG. Diferența dintre cele două comisii este și una de obiect. În ITRE, dezbaterea privește în special condițiile pentru alocările gratuite de certificate, competitivitatea sectoarelor industriale și ritmul decarbonizării. În BUDG, examinarea urmărește resursele financiare necesare, implicațiile pentru bugetul european și distribuirea finanțării între programe și state membre.

Comisia ENVI, condusă pe acest dosar de raportorul Peter Liese, membru PPE din Germania, rămâne responsabilă de pregătirea raportului legislativ. Parlamentul va trebui să își stabilească poziția în procedura legislativă ordinară, după care textul va urma etapele necesare pentru eventualul acord cu Consiliul. Din punct de vedere economic, votul BUDG nu schimbă obligațiile actuale ale companiilor de a restitui certificate pentru emisiile verificate și nici nu modifică imediat distribuirea veniturilor ETS. El introduce în procedura parlamentară o evaluare bugetară aprobată, în timp ce negocierile privind conținutul reformei și finanțarea acesteia continuă.






























RELATED ARTICLES