
Consiliul Uniunii Europene a aprobat joi, 19 noiembrie 2026, concluzii prin care solicită statelor membre să adapteze educația și formarea profesională la utilizarea tot mai răspândită a inteligenței artificiale. Miniștrii recomandă dezvoltarea competențelor AI încă din școală, pregătirea inițială și continuă a profesorilor, revizuirea metodelor de evaluare și extinderea programelor de recalificare pentru adulți. Documentul pune accent pe verificarea critică a conținutului generat de AI, protejarea capacității de gândire a elevilor, integritatea academică și evitarea accentuării inegalităților. Adoptarea concluziilor reprezintă un angajament politic de cooperare și orientare a politicilor naționale, nu introducerea unei noi discipline obligatorii în toate școlile europene.
Pe scurt
-
19 noiembrie 2026 — Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport a adoptat concluziile înregistrate ca documentul 15402/26.
-
53 de puncte — documentul definește competențele relevante și formulează recomandări pentru statele membre și Comisie.
-
19 competențe — cadrul de alfabetizare AI prezentat în iunie de UE și OCDE pentru învățământul primar și secundar oferă o referință pentru programele școlare.
-
Profesori și adulți — concluziile cer formare profesională continuă, actualizarea studiilor universitare și profesionale și programe flexibile de perfecționare și recalificare.
-
Fără obligații legislative noi — concluziile Consiliului nu impun o materie obligatorie; cerințele distincte ale AI Act continuă să se aplice în condițiile prevăzute de regulament.
Consiliul UE consideră că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale obligă sistemele educaționale să își reexamineze programele de studiu, metodele de predare și modalitățile de evaluare. În concluziile adoptate la 19 noiembrie, miniștrii educației solicită statelor membre să utilizeze instrumentele europene existente atunci când își actualizează programele naționale sau regionale și să adapteze învățarea la vârsta și nevoile elevilor.
Competențele AI nu sunt definite exclusiv prin capacitatea de a introduce instrucțiuni într-o aplicație. Consiliul include în această categorie înțelegerea algoritmilor și a datelor, interpretarea limitelor sistemelor, verificarea rezultatelor generate și evaluarea efectelor sociale și de mediu ale tehnologiilor. Documentul menționează explicit capacitatea de a recunoaște situațiile în care utilizarea AI nu este potrivită.
Consiliul insistă și asupra importanței competențelor de bază: cititul, matematica și științele rămân fundamentul pe care se construiesc capacitățile digitale și cele specifice AI. În această logică, instrumentele tehnologice trebuie să sprijine învățarea, nu să înlocuiască formarea cunoștințelor.
Una dintre cele mai concrete recomandări privește formarea profesorilor, educatorilor, formatorilor și conducerilor instituțiilor educaționale. Consiliul solicită sprijin pentru dezvoltarea competențelor AI atât în pregătirea inițială pentru profesia didactică, cât și prin formare profesională continuă. Scopul nu este numai familiarizarea cu instrumentele disponibile, ci și înțelegerea oportunităților și riscurilor lor pedagogice.
Profesorii trebuie să poată decide dacă utilizarea unui sistem AI îmbunătățește efectiv o activitate, dacă se potrivește vârstei elevilor și dacă rezultatul poate fi verificat. Formarea poate include evaluarea informațiilor generate, alegerea instrumentelor, protejarea datelor personale și adaptarea predării pentru nevoi diferite. Consiliul încurajează inclusiv rețelele de învățare între colegi și comunitățile de practică, astfel încât experiențele din școli să poată fi comparate și folosite în dezvoltarea programelor.
Consiliul atrage atenția asupra integrității academice și a riscului ca utilizarea necontrolată a AI să afecteze calitatea învățării. Un sistem generativ poate produce rapid un eseu, poate rezolva exerciții sau poate construi o prezentare. Existența unui rezultat final nu demonstrează însă că elevul a dobândit cunoștințele și competențele evaluate. Din acest motiv, documentul cere reexaminarea practicilor de evaluare la toate nivelurile de educație.
Această reexaminare poate presupune reguli clare privind utilizarea și declararea instrumentelor AI, metode prin care profesorii verifică procesul de lucru și forme de evaluare care permit demonstrarea înțelegerii individuale. Ele solicită instituțiilor să dezvolte politici privind integritatea academică, plagiatul, drepturile de autor, transparența utilizării AI, supravegherea umană, confidențialitatea și securitatea. Problema este relevantă și pentru universități, unde aplicațiile pot fi folosite în redactare, programare, analiză de date și activități de cercetare.
Miniștrii menționează riscuri legate de dependența excesivă de sistemele AI, transferarea către acestea a unor activități cognitive esențiale, dezinformare, discriminare algoritmică și pierderi de învățare. În același timp, sistemele AI pot oferi oportunități pentru învățare personalizată, sprijinirea profesorilor și adaptarea materialelor la diferite nevoi. Poziția sa este că beneficiile și efectele negative trebuie evaluate continuu, iar deciziile privind utilizarea tehnologiei trebuie să rămână centrate pe oameni și pe rezultatele învățării.
Acest principiu se aplică și datelor personale: elevii și profesorii trebuie să înțeleagă implicațiile introducerii informațiilor într-un sistem AI, iar instituțiile trebuie să respecte legislația europeană privind protecția datelor.
În iunie 2026, Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică au prezentat un cadru comun de alfabetizare AI pentru învățământul primar și secundar. Documentul identifică 19 competențe, organizate în jurul a patru dimensiuni: interacțiunea cu AI, crearea cu ajutorul AI, gestionarea AI și participarea la modelarea modului în care tehnologia este utilizată. Cadrul include cunoștințe, deprinderi și atitudini, alături de exemple de activități care pot fi adaptate la nivelul elevilor.
Concluziile din noiembrie invită statele membre să utilizeze această referință împreună cu DigComp 3.0, cadrul european pentru competențe digitale, și cu orientările privind utilizarea etică a AI și a datelor în educație. Aceste instrumente nu reprezintă o programă școlară obligatorie identică în toate statele membre. Ele sunt resurse pentru autoritățile naționale și regionale care decid cum integrează competențele AI în discipline, metode de predare și evaluări.
Consiliul solicită Comisiei să continue dezvoltarea unor cadre de alfabetizare AI și pentru alte etape ale vieții, dincolo de învățământul primar și secundar.
Documentul arată că inteligența artificială modifică activitățile din numeroase profesii, dar contribuie și la apariția unor ocupații și specializări noi. Instituțiile de învățământ superior și furnizorii de educație și formare profesională sunt încurajați să își actualizeze cursurile și să dezvolte programe pentru competențe AI avansate. Universitățile sunt menționate și ca instituții care contribuie la cercetarea privind sisteme AI sigure și fiabile.
Actualizarea programelor trebuie să fie bazată pe nevoi identificate, pe dialog cu angajatorii și pe evaluarea rezultatelor educaționale.
Consiliul recomandă dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții, inclusiv programe de perfecționare și recalificare pentru persoanele deja active pe piața muncii. Documentul menționează cursuri flexibile, de scurtă durată și microcertificări, care pot permite dobândirea unor competențe fără parcurgerea unui nou ciclu complet de studii. Consiliul invită statele să ia în considerare integrarea alfabetizării AI și a competențelor digitale avansate în planificarea națională și regională a necesarului de competențe. Orientarea este relevantă și pentru angajatori, instituții de formare și partenerii sociali, care pot contribui la identificarea schimbărilor din profesii.
Consiliul solicită ca dezvoltarea competențelor AI să nu depindă exclusiv de veniturile familiei, de localitatea de reședință sau de accesul la echipamente. Documentul cere atenție pentru persoanele cu competențe digitale reduse și pentru barierele legate de vârstă, gen, dizabilitate, nivel socio-economic, limbă și localizare geografică. Consiliul invită statele membre să evalueze modul în care AI influențează inegalitățile și să utilizeze datele disponibile pentru ajustarea politicilor educaționale.
Obiectivul nu este numai accesul la o aplicație, ci posibilitatea de a o utiliza critic și în siguranță, fără reducerea autonomiei personale. Documentul cere totodată sprijin pentru soluții europene și, unde este adecvat, pentru opțiuni open-source.
Adoptarea AI în educație ridică probleme specifice de protecție a informațiilor. Instituțiile gestionează date despre elevi, performanță, evaluări, nevoi educaționale și, uneori, informații sensibile. Introducerea acestor date în instrumente AI necesită analizarea temeiului juridic, a modului în care informațiile sunt prelucrate și a măsurilor de securitate.
Consiliul subliniază că utilizarea tehnologiei trebuie să fie transparentă, responsabilă și compatibilă cu drepturile fundamentale. Un alt principiu este menținerea controlului uman asupra deciziilor educaționale. Profesorul și instituția trebuie să își păstreze rolul în stabilirea obiectivelor de învățare, alegerea metodelor și evaluarea rezultatelor. Ele cer politici și măsuri de control adecvate, ținând seama de riscul fiecărei utilizări și de legislația aplicabilă.
Concluziile Consiliului fac trimitere la Regulamentul european privind inteligența artificială, AI Act, dar cele două instrumente nu au aceeași natură juridică. AI Act stabilește obligații legislative pentru furnizorii și operatorii sistemelor AI, în funcție de rolul acestora și de tipul sistemului utilizat. Articolul 4, aplicabil din februarie 2025 și modificat în 2026, solicită furnizorilor și operatorilor să ia măsuri care sprijină dezvoltarea alfabetizării AI a personalului și a altor persoane care utilizează sistemele în numele lor. Obligația trebuie aplicată ținând seama de cunoștințele, experiența, pregătirea și contextul de utilizare. Forma sa actuală nu impune garantarea unui anumit nivel individual standardizat de competență.
Această obligație poate fi relevantă pentru organizațiile educaționale care folosesc sisteme AI, în măsura în care intră sub incidența regulamentului. Separat, AI Act conține reguli privind sistemele cu risc ridicat utilizate în anumite contexte educaționale, inclusiv pentru unele decizii privind accesul, evaluarea sau parcursul educațional, în condițiile și cu termenele de aplicare prevăzute de legislația actuală. Concluziile din noiembrie nu introduc noi sancțiuni în cadrul AI Act și nu modifică prin ele însele obligațiile juridice existente.
În România, implementarea recomandărilor ar presupune decizii ale autorităților responsabile de programele de studiu, formarea inițială și continuă a profesorilor, învățământul profesional și educația adulților. Un posibil domeniu de acțiune este utilizarea cadrului UE–OCDE pentru a identifica ce competențe AI sunt adecvate fiecărei etape de școlarizare. Un altul privește dezvoltarea unor cursuri pentru profesori care să combine utilizarea practică a tehnologiei cu evaluarea critică, protecția datelor și metodele pedagogice.
Pentru universități și furnizorii de formare profesională, concluziile pot reprezenta o referință pentru actualizarea programelor existente. Acestea sunt însă implicații posibile ale orientărilor europene, nu măsuri deja adoptate de autoritățile române prin decizia Consiliului. Nu există în document o obligație ca România să introducă din anul școlar următor o disciplină separată de inteligență artificială sau să modifice automat examenele naționale.
Consiliul invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între state, să consolideze baza de date privind efectele AI asupra învățării și să coopereze cu organizații precum OCDE, UNESCO și Consiliul Europei. Comisia este încurajată să dezvolte resurse pentru utilizarea sigură și responsabilă a AI și să extindă cadrele de competențe dincolo de vârsta școlară. Documentul menționează platforme și rețele europene care pot sprijini dezvoltarea profesională a educatorilor, inclusiv European Digital Education Hub, European School Education Platform și EPALE pentru învățarea adulților.
Pentru statele membre, următorii pași vor depinde de deciziile naționale și regionale privind programele, pregătirea personalului și finanțarea.

















