Comisiile JURI și LIBE ale Parlamentului European propun 890,4 milioane de euro pentru programul Justiție 2028–2034

Uniunea Europeană ar trebui să aloce 890,4 milioane de euro programului Justiție pentru perioada 2028–2034, potrivit poziției adoptate la 19 octombrie de comisiile pentru afaceri juridice (JURI) și libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) ale Parlamentului European. Eurodeputații susțin continuarea finanțării europene pentru cooperarea judiciară, formarea magistraților și a celorlalți profesioniști ai dreptului, precum și pentru facilitarea accesului la justiție, inclusiv în cauzele care implică persoane sau instituții din mai multe state membre.

Comisiile JURI și LIBE au adoptat o poziție comună privind viitorul program Justiție, instrumentul prin care Uniunea Europeană sprijină cooperarea dintre autoritățile judiciare și îmbunătățirea funcționării sistemelor de justiție.

Suma propusă de eurodeputați, de 890.417.000 de euro în prețuri curente, trebuie analizată în contextul negocierilor privind cadrul financiar multianual 2028–2034. În prețurile anului 2025, valoarea indicată în documentele parlamentare este de 788.814.000 de euro. Cele două cifre reprezintă aceeași propunere bugetară exprimată în baze de preț diferite, astfel încât nu pot fi adunate.

Propunerea inițială a Comisiei Europene, la articolul 4, prevedea o alocare indicativă de 798.000.000 de euro în prețuri curente pentru 2028–2034. Suma cerută de comisiile parlamentare este, așadar, mai mare, dar rămâne o propunere în procesul legislativ.

Programul va trebui însă aprobat prin procedura legislativă ordinară, iar alocarea financiară finală va depinde și de acordul asupra bugetului european multianual.

Una dintre componentele centrale ale programului privește cooperarea judiciară în materie civilă și penală. Obiectivul este facilitarea colaborării dintre autoritățile naționale, consolidarea încrederii reciproce și îmbunătățirea recunoașterii și executării hotărârilor judecătorești între statele membre.

Această dimensiune are consecințe practice pentru cetățenii și întreprinderile implicate în proceduri judiciare transfrontaliere. Litigiile comerciale, conflictele familiale cu elemente internaționale și procedurile penale care necesită cooperarea mai multor state sunt exemple de situații în care funcționarea mecanismelor europene de cooperare poate influența durata și eficiența accesului la justiție.

Finanțarea europeană poate sprijini proiecte comune, schimburi de experiență, dezvoltarea instrumentelor digitale și îmbunătățirea cooperării profesionale dintre autorități. Programul nu înlocuiește competențele instanțelor naționale și nici nu transferă soluționarea cauzelor către instituțiile europene.

Al doilea obiectiv urmărește dezvoltarea formării judiciare europene. Participanții pot include judecători, procurori, personal al instanțelor și alte categorii de profesioniști implicați în aplicarea dreptului Uniunii Europene.

Nevoia de formare este legată de extinderea legislației europene, evoluția jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor digitale în procedurile judiciare.

Proiectele eligibile ar putea include cursuri specializate, schimburi profesionale și programe de instruire privind cooperarea transfrontalieră. Obiectivul este ca normele europene să poată fi înțelese și aplicate coerent de profesioniștii din state membre cu sisteme juridice diferite.

A treia componentă vizează accesul efectiv la justiție. Acesta include sprijinirea persoanelor care întâmpină dificultăți în utilizarea mecanismelor judiciare, îmbunătățirea informării privind drepturile și facilitarea utilizării procedurilor juridice.

Comisiile cer ca programul să promoveze egalitatea de gen, justiția adaptată copiilor, protecția victimelor și nediscriminarea. Poziția include protecția împotriva proceselor abuzive care urmăresc intimidarea vocilor critice și descurajarea participării publice, servicii centrate pe victime și sprijin pentru organizațiile societății civile, alături de instrumente digitale și cercetare.

Digitalizarea poate contribui la simplificarea unor proceduri, dar creează și obligația de a evita excluderea persoanelor care au competențe digitale reduse sau acces limitat la tehnologie. În același timp, accesul la informații juridice clare și la forme adecvate de asistență rămâne esențial.

Finanțarea proiectelor ar urma să fie acordată în cadrul regulilor programului și al viitoarelor apeluri, după adoptarea regulamentului. Votul comisiilor parlamentare nu reprezintă deschiderea unor apeluri și nici aprobarea unor granturi individuale.

Poziția comisiilor prevede intervale procentuale pentru cele trei obiective ale programului: între 25% și 40% pentru cooperarea judiciară, între 30% și 45% pentru formarea profesioniștilor și între 30% și 45% pentru accesul la justiție.

Aceste intervale reprezintă limite propuse, nu trei alocări fixe. Ele trebuie interpretate în cadrul repartizării finale a întregului buget, iar procentele maxime nu pot fi însumate ca și cum ar reprezenta angajamente bugetare simultane.

Un asemenea mecanism ar permite adaptarea finanțării în funcție de nevoile identificate și de rezultatele programului, menținând totodată o orientare clară către cele trei domenii.

Comisiile propun și un control democratic mai puternic al utilizării banilor: Parlamentul și Consiliul ar trebui să poată formula obiecții la programele de lucru anuale și multianuale ale Comisiei. Executivului i se cer rapoarte anuale privind progresele, evaluări periodice ale întregului program și un dialog deschis cu beneficiarii și ceilalți actori interesați. Acestea sunt cereri din poziția comisiilor, nu reguli deja intrate în vigoare.

Poziția adoptată de comisiile JURI și LIBE la 19 octombrie nu este poziția legislativă definitivă a plenului și nici regulamentul adoptat. Fișa procedurii înregistrează în aceeași zi și decizia comisiilor de a deschide negocieri interinstituționale pe baza raportului adoptat în comisii.

Comunicatul JURI–LIBE anunță prezentarea mandatului de negociere în plen la 12 noiembrie 2026. Fișa Observatorului Legislativ afișează separat 11 noiembrie ca dată orientativă pentru plen, astfel că programarea efectivă rămâne de confirmat. Niciuna dintre aceste date nu reprezintă adoptarea definitivă a programului.

Potrivit comunicatului, după aprobarea mandatului, eurodeputații vor putea începe negocierile cu guvernele statelor membre atunci când acestea vor conveni asupra cifrelor bugetului UE pentru 2028–2034. Alocarea finală rămâne legată atât de procedura legislativă, cât și de acordul asupra cadrului financiar multianual.

Comisia Europeană a prezentat propunerea de regulament pentru noul program Justiție la 3 septembrie 2025, sub numărul COM(2025) 463. Inițiativa urmărește continuarea programului actual, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/693, și adaptarea sa la prioritățile europene din perioada 2028–2034.

Programul are ca obiectiv dezvoltarea unui spațiu european de justiție eficient, incluziv, rezilient și digitalizat, întemeiat pe statul de drept, recunoașterea reciprocă și încrederea dintre autoritățile judiciare.

Analiza EPRS din 11 decembrie 2025 se referă la propunerea inițială a Comisiei, nu la poziția comisiilor din octombrie 2026. Ea semnalează mai multă flexibilitate pentru executiv în gestionarea programului și lipsa unui rol concret pentru Parlament în controlul execuției. Cererile actuale ale comisiilor privind obiecțiile la programele de lucru, raportarea și evaluarea trebuie distinse de acel text inițial.

Procedura legislativă este înregistrată sub numărul 2025/0255(COD). Raportorii pentru examinarea comună JURI–LIBE sunt Tineke Strik (Verzi/ALE) și Jaroslav Bžoch (Patrioți pentru Europa). Monika Hohlmeier (PPE) are un rol distinct, de raportoare a Comisiei pentru bugete (BUDG) pentru evaluarea bugetară.