Dezinformarea electorală folosește tot mai mult rețele coordonate, reclame opace și conținut AI, arată monitorizarea a patru alegeri europene

Operațiunile de manipulare observate în timpul alegerilor din Ungaria, Bulgaria, Cipru și Malta au urmărit mai ales să ocupe spațiul informațional, să amplifice emoții și să reducă încrederea în adversari, instituții sau procese electorale, potrivit unei comparații publicate de Observatorul European al Mass-Mediei Digitale. Conținutul creat sau modificat cu inteligență artificială a fost folosit împreună cu profiluri false, canale coordonate, reclame politice greu de identificat și distribuire simultană pe mai multe platforme.

Comparația acoperă alegerile desfășurate în al doilea trimestru al anului 2026 în Ungaria, Bulgaria, Cipru și Malta. Materialul a fost redactat de președintele Consiliului executiv al Observatorului European al Mass-Mediei Digitale, Paolo Cesarini, pe baza monitorizării realizate de centrele naționale și regionale din rețeaua EDMO.

Concluzia generală este că manipularea electorală nu mai poate fi descrisă suficient prin apariția unor informații false izolate. Cercetătorii au observat operațiuni desfășurate pe durata mai multor săptămâni, în care același mesaj era adaptat pentru platforme și categorii diferite de public, apoi amplificat prin conturi coordonate, publicitate sau rețele automate.

O informație falsă poate fi verificată și corectată separat. O operațiune coordonată este mai dificil de contracarat deoarece efectul ei nu depinde de credibilitatea unei singure afirmații. Volumul, repetarea, sincronizarea și intensitatea emoțională pot face ca un mesaj să domine discuția chiar atunci când conținutul său este slab, contradictoriu sau deja infirmat.

Inteligența artificială a apărut în toate cele patru alegeri, dar rolul ei a fost diferit. În Ungaria, cercetătorii au descris cel mai extins caz de utilizare a conținutului sintetic pentru campanii politice. Materialele urmăreau să provoace teamă și furie în jurul războiului din Ucraina, imigrației, politicilor Uniunii Europene și opoziției.

O mare parte din conținut nu a constat în falsuri produse integral de inteligența artificială. Au fost folosite și materiale autentice cărora li s-au adăugat subtitrări manipulate, sunet modificat, imagini sintetice sau montaje care schimbau sensul inițial. Aceste produse sunt uneori denumite „cheapfakes”, deoarece nu necesită tehnologia sofisticată folosită pentru construirea unui deepfake complet.

Cercetătorii centrului maghiar EDMO au identificat și sute de conturi TikTok cu audiență mare, create în martie 2026 și folosite într-un mod coordonat. Unele prezentau personaje generate cu inteligență artificială și difuzau mesaje împotriva partidului Tisza și a liderului acestuia, Péter Magyar.

Unul dintre exemplele descrise includea un avatar al lui Magyar, prezentat ca fiind supus unui „ser al adevărului”. Formatul transforma atacul politic într-un produs vizual simplu, ușor de distribuit și de reutilizat, fără să fie necesară demonstrarea acuzațiilor prin informații verificabile.

În Malta, cercetătorii au identificat un volum mare de imagini și videoclipuri sintetice produse rapid, descrise în raport drept „AI slopaganda”. Termenul se referă la conținut artificial realizat în cantitate mare, de regulă cu o calitate redusă, al cărui rol este să ridiculizeze, să provoace reacții sau să ocupe fluxurile utilizatorilor.

Cele două mari partide malteze au fost vizate în mod diferit. Materialele împotriva Partidului Naționalist s-au concentrat în special asupra liderului său, în timp ce mesajele favorabile Partidului Laburist au atacat mai larg reputația partidului aflat la guvernare, potrivit comparației EDMO.

În Cipru, conținutul manipulat a fost mai apropiat de tehnicile audiovizuale tradiționale. În cazul denumit „Videogate”, cercetătorii au identificat secvențe autentice selectate și rearanjate, sunet sintetic adăugat și eliminarea contextului necesar pentru înțelegerea imaginilor.

Materialele nu inventau întotdeauna integral o situație. Ele modificau modul în care evenimentul era perceput prin schimbarea ordinii, omiterea unor elemente sau asocierea imaginilor cu un sunet care nu aparținea înregistrării inițiale. Manipularea rezulta astfel din reîncadrarea realității, fără a fi nevoie de fabricarea completă a acesteia.

În Bulgaria, utilizarea directă a inteligenței artificiale a fost mai limitată. Raportul menționează însă un caz în care conținutul generat cu AI a fost folosit într-o campanie de denigrare bazată pe gen împotriva unei jurnaliste.

Principala vulnerabilitate bulgară a fost distribuirea automatizată și coordonată. Centrul regional BROD a identificat aproape 49.000 de postări distribuite prin 42 de canale Telegram coordonate. Volumul publicărilor a crescut cu 75% din februarie până în martie, ceea ce arată intensificarea activității înaintea votului.

Cele patru țări au diferit și în privința actorilor care au produs sau amplificat conținutul. În Ungaria, cercetătorii au descris un ecosistem intern apropiat de interesele politice ale Fidesz, întărit de operațiuni asociate unor rețele rusești.

Una dintre acestea a fost legată de Storm-1516, structură despre care monitorizarea EDMO afirmă că a fabricat scandaluri împotriva unor figuri ale opoziției. O altă rețea, denumită Matryoshka, a amplificat conținut împotriva Tisza pe X, TikTok și Telegram.

Raportul menționează și intervenții politice externe în spațiul public maghiar. Vicepreședintele Statelor Unite, J.D. Vance, aflat într-o vizită la Budapesta pentru a-l susține pe Viktor Orbán, a acuzat UE de interferență electorală. Comisia juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a transmis înaintea votului o scrisoare în care acuza sistemul european de reacție rapidă de cenzurarea vocilor favorabile lui Orbán, afirmație calificată drept falsă în materialul EDMO.

O instituție privată apropiată de Orbán, Mathias Corvinus Collegium, a creat în aceeași perioadă un „Observator pentru interferența în democrație”, care a prezentat UE și organizațiile neguvernamentale drept actori implicați în influențarea alegerilor din Ungaria.

În Bulgaria, cercetătorii au identificat operațiuni favorabile Kremlinului ca sursa principală a influenței coordonate. O rețea Pravda reactivată a difuzat mesaje care prezentau UE drept responsabilă pentru problemele economice și sociale ale țării, NATO drept actor care împinge Bulgaria către războiul din Ucraina și Rusia drept partener strategic de încredere.

O altă categorie de mesaje a pus sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor. Au circulat afirmații false sau înșelătoare despre registrele electorale și acuzații privind fraude extinse, fără dovezi credibile, potrivit cercetătorilor.

Scopul unei astfel de campanii nu trebuie să fie convingerea alegătorului să accepte fiecare afirmație separat. Repetarea acuzațiilor poate reduce treptat încrederea în administrație, alegeri, presă și instituții, chiar dacă publicul nu adoptă integral narațiunea promovată.

EDMO descrie acest proces drept modelare cognitivă. Publicul este expus repetat unor mesaje potrivit cărora instituțiile sunt corupte, alegerile sunt controlate, votul este inutil sau rezultatul este stabilit dinainte. Efectul urmărit este schimbarea cadrului în care oamenii interpretează informațiile ulterioare.

Ciprul a combinat operațiuni interne legate de competiția politică cu o componentă separată de propagandă favorabilă Chinei. Conturi de influenceri active în limba greacă pe Facebook, Instagram, TikTok și YouTube au promovat mesaje favorabile Beijingului.

Finanțarea acestor conturi ar fi provenit prin intermediari din Hong Kong sau direct de la entități din cadrul China Media Group, potrivit monitorizării citate de EDMO. Conținutul a urmărit promovarea imaginii Chinei și nu a intervenit direct în competiția electorală cipriotă.

În Malta, manipularea a rămas în principal internă și partizană. Campania a fost însoțită și de un schimb de mesaje xenofobe după ce prim-ministrul Robert Abela a afirmat că o promisiune privind un bonus de 1.000 de euro pentru angajați fusese concepută astfel încât să excludă majoritatea străinilor. Declarația a fost urmată de un răspuns la fel de tensionat din partea unui europarlamentar naționalist.

Monitorizarea a arătat că unele narațiuni se deplasează rapid între țări, în timp ce altele rămân limitate la spațiul politic local. Diferența depinde în mare măsură de cât de ușor poate fi recunoscut subiectul de publicul din alte state.

O acuzație gravă și falsă privind viața privată a lui Péter Magyar a circulat în germană, franceză, italiană, spaniolă, polonă, neerlandeză, portugheză, bulgară, greacă, slovenă, slovacă, cehă și croată la câteva săptămâni după preluarea funcției de către acesta.

Raportul compară extinderea campaniei cu atacurile transfrontaliere îndreptate în ultimii ani împotriva președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski. O persoană cunoscută în mai multe țări poate fi introdusă cu ușurință în narațiuni despre UE, război, suveranitate sau interferență externă.

Imagini manipulate cu inteligență artificială au exagerat și un caz real în care autoritățile maghiare au confiscat bani și aur ucraineni. Aceste imagini au circulat în maghiară, bulgară, italiană, română, slovacă și cehă, inclusiv prin conturi cunoscute pentru promovarea scepticismului față de vaccinuri.

Cazurile strict locale au avut o răspândire mai mică. În Cipru, „Sandygate” a pornit de la acuzații privind corupția și abuzurile formulate împotriva unui candidat Volt. Verificarea criminalistică a identificat drept surse ale pretinselor dovezi un site german de teste, un documentar ARTE și text tradus automat.

În Malta, disputele privind pariurile electorale pe platforma Polymarket și conflictul provocat de bonusul destinat angajaților au rămas în principal în interiorul spațiului politic național. Același lucru s-a întâmplat în Bulgaria cu narațiunea privind o Constituție „deturnată”.

Persoanele și instituțiile cu vizibilitate internațională permit unei narațiuni să fie tradusă și reutilizată cu puține modificări. O controversă bazată pe proceduri juridice locale, nume puțin cunoscute sau instituții naționale este mai dificil de transformat într-un mesaj relevant pentru publicul altui stat.

Platformele au fost o parte a mecanismului de manipulare, nu numai locul în care au fost publicate mesajele. În Ungaria, pagini intermediare și agenți de publicitate au fost folosiți pentru a ocoli interdicția Meta privind publicitatea politică.

Pe TikTok, profilurile false și coordonate au amplificat mesajele, iar unele conturi au reapărut după eliminare. Această succesiune obligă platformele și cercetătorii să identifice structura operațiunii, deoarece închiderea unui singur profil nu oprește rețeaua care îl poate înlocui.

În Bulgaria, Telegram a fost principala infrastructură pentru distribuirea coordonată. Platforma nu intră sub cele mai stricte obligații aplicate serviciilor online foarte mari prin Digital Services Act, deși a găzduit cea mai densă rețea favorabilă Kremlinului dintre cele patru cazuri analizate.

Cercetătorii au observat și cumpărarea sau preluarea unor grupuri Facebook deja existente. Administratorii puteau astfel să redirecționeze către mesaje de partid comunități construite inițial în jurul altor teme, fără să înceapă de la o audiență formată de la zero.

Conținutul unor televiziuni rusești sancționate a continuat să circule pe Facebook și TikTok. Unele materiale erau blocate geografic în anumite state membre, dar rămâneau vizibile în alte părți ale Uniunii.

În Cipru, cercetătorii MedDMO au identificat cinci operațiuni publicitare anonime sau pseudonime care au difuzat peste 450 de reclame politice în ultimele săptămâni ale campaniei. Structurile foloseau conturi duplicate și înlocuiau succesiv profilurile după intervenția platformelor.

Una dintre operațiuni a distribuit sondaje fabricate în zilele dinaintea votului din 24 mai. Raportul arată că reacția platformelor a venit de regulă după apariția și răspândirea materialelor, nu înainte ca acestea să ajungă la public.

În Malta, centrul de transparență pentru publicitate al Google a clasificat greșit sute de reclame electorale plătite de ONE Productions Ltd, compania media a Partidului Laburist. Reclamele au apărut în categorii precum „arte și divertisment” sau „călătorii și turism”, nu drept conținut politic.

O pagină Facebook a publicației Net News, deținută de Partidul Naționalist, a fost eliminată după un val de raportări coordonate. Pagina a fost restabilită după contactarea directă a Meta, potrivit monitorizării prezentate de EDMO.

Accesul cercetătorilor la date rămâne o limită comună. Instrumentele puse la dispoziție de platforme nu permit întotdeauna monitorizarea tuturor paginilor, profilurilor, reclamelor și postărilor care acumulează audiențe importante.

În Bulgaria, biblioteca de conținut Meta permitea analizarea paginilor cu cel puțin 15.000 de urmăritori și a profilurilor cu cel puțin 25.000. Aceste praguri au exclus 291 de postări electorale în limba bulgară publicate de 210 surse.

Postările excluse acumulaseră împreună peste 12 milioane de vizualizări. Conținutul putea influența discuția publică, dar nu putea fi urmărit sistematic prin instrumentul principal oferit cercetătorilor.

EDMO este o rețea europeană care reunește cercetători, organizații de verificare a informațiilor și experți în educație media. Analiza comparativă a fost construită din investigațiile centrelor care au monitorizat separat alegerile din cele patru țări.

Materialul distinge trei modele. Ungaria a avut un ecosistem sistemic, în care rețelele interne coordonate, conținutul asistat de AI și operațiunile legate de Rusia s-au susținut reciproc. Bulgaria a avut o infrastructură persistentă de amplificare favorabilă Kremlinului, orientată în principal spre reducerea încrederii în instituții și adâncirea polarizării.

Ciprul și Malta au avut operațiuni mai fragmentate și legate de controverse concrete. Vulnerabilitățile principale au fost publicitatea anonimă, clasificarea incorectă a reclamelor, aplicarea reactivă a regulilor platformelor și apariția unor forme externe de propagandă.

Instrumentele au fost însă asemănătoare. Mesajele emoționale au fost amplificate mai ușor decât explicațiile echilibrate, conținutul AI a fost combinat cu montajele tradiționale, iar rețelele coordonate au compensat lipsa de credibilitate a mesajelor prin repetare și volum.

EDMO consideră necesare reguli mai transparente pentru publicitatea politică, un acces mai larg al cercetătorilor la datele platformelor și criterii operaționale mai clare pentru evaluarea măsurilor prin care serviciile online reduc riscurile electorale în temeiul Digital Services Act.

Rețeaua cere și o cooperare mai rapidă între platforme, autorități și organizațiile societății civile. Diferențele dintre cele patru alegeri arată că același răspuns nu poate acoperi toate situațiile: unele operațiuni sunt interne și partizane, altele sunt externe, unele se bazează pe AI, iar altele depind în principal de publicitate, automatizare sau exploatarea instrumentelor platformelor.