Subvențiile acordate separat de guvernele UE riscă să deplaseze investițiile către statele care își permit să ofere cel mai mare sprijin și să protejeze firmele deja bine poziționate, arată o analiză publicată în Buletinul economic al Băncii Centrale Europene. Economiștii Sam Langfield, Daphne Momferatou și Ralph Setzer susțin că intervenția publică poate fi justificată de bariere în calea inovării sau de vulnerabilități ale aprovizionării. Ei recomandă ca instrumentele să fie alese după problema pe care o rezolvă și coordonate la nivelul UE acolo unde concurența dintre bugetele naționale ar deforma piața unică.
Pe scurt
-
UE și statele membre au înregistrat împreună cele mai multe intervenții de politică industrială din G20 între 2020 și 2024. Clasamentul numără măsurile înregistrate și este influențat de diferențele de transparență.
-
Un studiu citat de autori a găsit venituri și ocupare mai mari la firmele care au primit ajutor, fără îmbunătățiri semnificative ale investițiilor sau productivității în acel eșantion.
-
Țările cu mai mult spațiu bugetar pot atrage proiecte prin subvenții, iar finanțarea prin băncile naționale poate avantaja companiile cu relații de creditare deja stabilite.
-
Autorii recomandă obiective precise, intervenții susținute de dovezi, protejarea pieței unice, reguli de încetare a sprijinului și reforme care îmbunătățesc mediul economic.
Guvernele folosesc granturi, credite, garanții, participații la capital și măsuri comerciale pentru a orienta resurse spre anumite activități. Intervenția poate ajuta, de exemplu, când o tehnologie promițătoare nu găsește finanțare privată suficientă sau când infrastructura și investițiile mai multor companii trebuie dezvoltate împreună. Alegerea greșită a beneficiarilor poate menține în activitate firme mai puțin productive și poate muta resurse din alte sectoare.
În comparația G20 pentru 2020–2024, autorii includ și măsurile legate de pandemie și de criza energetică. În UE, creditele și participațiile la capital s-au numărat printre instrumentele folosite cel mai des. Numărul intervențiilor nu indică dimensiunea cheltuielilor: o garanție și un grant au efecte bugetare diferite, iar regulile europene de transparență fac multe dintre măsurile UE mai ușor de identificat.
Unul dintre studiile analizate, realizat de Luís Brandão-Marques și Hasan Toprak, a constatat că firmele nefinanciare listate la bursă care au primit ajutoare de stat în eșantionul din șase țări, între 2016 și 2023, și-au mărit veniturile și numărul angajaților. Autorii studiului nu au găsit o îmbunătățire semnificativă a investițiilor sau productivității și au observat efecte negative asupra unor concurenți fără sprijin. Rezultatele arată de ce evaluarea trebuie să includă și efectele asupra firmelor care nu primesc bani publici.
Concurența pentru investiții este mai greu de gestionat într-o piață comună ai cărei membri au capacități bugetare diferite. Creditele și garanțiile distribuite prin bănci naționale pot avantaja firmele locale care au deja acces la credit. În paralel, fragmentarea piețelor de capital limitează accesul companiilor tinere la finanțare prin capital propriu, mai ales când dezvoltă tehnologii noi. Economiștii leagă aceste probleme de nevoia unor piețe de capital mai integrate și de reducerea barierelor care îngreunează extinderea companiilor peste granițe.
Autorii propun să se stabilească întâi dacă intervenția urmărește productivitatea, reziliența sau un alt obiectiv verificabil. Sprijinul ar trebui să răspundă unei probleme documentate, să păstreze concurența și să prevadă de la început condițiile în care încetează. Pentru probleme comune mai multor state, coordonarea sau instrumentele comune ale UE pot limita competiția pentru subvenții. Reformele care facilitează investițiile și intrarea pe piață pot completa sprijinul acordat unor sectoare.
Analiza explică și interesul BCE pentru subiect. Politicile industriale pot modifica prețurile și costurile firmelor, precum și condițiile în care acestea se finanțează. Dacă sprijinul național accentuează diferențele dintre economii, efectele aceleiași decizii privind dobânzile se pot transmite diferit în zona euro.
Credit foto · Pau Barrena / © Uniunea Europeană, 2025. Fotografia originală · CC BY 4.0. Decupaj pentru card.
