Eurobarometru: 72% dintre europeni nu se simt bine informați despre alimentele inovatoare, iar 51% au o opinie negativă

Aproape trei sferturi dintre cetățenii Uniunii Europene, 72%, spun că nu sunt bine informați despre alimentele inovatoare, iar 51% au o opinie negativă despre aceste produse, potrivit Eurobarometrului special 578, publicat de Comisia Europeană la 26 octombrie 2026. Doar 39% exprimă o opinie pozitivă, iar 10% nu se pronunță. Sondajul arată totodată că 85% susțin denumiri clare și informații transparente despre modul de producere, compoziția și originea produselor.

Sondajul a fost realizat prin interviuri față în față, între 22 mai și 24 iunie 2026, în toate cele 27 de state membre, cu 26.456 de respondenți de cel puțin 15 ani. Perioada include începerea mai devreme a interviurilor în Malta, la 22 mai; în celelalte state, acestea au început la 26 mai. Valorile europene sunt rezultate agregate ale sondajului, nu măsurători ale consumului efectiv.

Deși opiniile negative sunt mai numeroase decât cele pozitive, 68% dintre respondenți sunt de acord că inovarea poate oferi fermierilor și producătorilor alimentari instrumente suplimentare pentru a răspunde schimbărilor climatice, dăunătorilor, deficitului de resurse și perturbărilor aprovizionării. Recunoașterea acestor beneficii potențiale nu echivalează cu acceptarea tuturor produselor sau tehnologiilor.

Informarea este autoevaluată de respondenți. Dintre cei care se consideră bine informați, 72% au o opinie pozitivă despre alimentele inovatoare, față de 27% dintre cei care nu se simt bine informați: o diferență de 45 de puncte procentuale. Întrebarea măsoară opinia generală, nu disponibilitatea de a consuma un anumit aliment.

O altă întrebare se referă la cât de confortabil s-ar simți respondenții să consume patru tipuri de produse. Comparația de 72% între persoanele bine informate și 36% între cele insuficient informate privește strict alimentele obținute prin fermentare cu microorganisme, de exemplu pentru producerea de vitamine sau proteine. Pentru produsele din culturi adaptate la secetă, dăunători sau fenomene extreme, valorile corespunzătoare sunt 71% și 43%.

Familiaritatea anterioară este și ea asociată cu răspunsurile: 59% dintre cei care auziseră despre alimente inovatoare s-ar simți confortabil să consume produse din culturi adaptate la secetă, dăunători sau fenomene extreme, față de 32% dintre cei fără o asemenea expunere. Aceste diferențe nu demonstrează că furnizarea de informații determină singură schimbarea opiniilor.

Diferențele de vârstă depind de produs. Pentru produsele proteice vegetale obținute prin metode noi, 61% dintre respondenții de 15–24 de ani și 58% dintre cei de 25–39 de ani s-ar simți confortabil să le consume, față de 34% dintre cei de cel puțin 55 de ani. Pentru alimentele din culturi adaptate la riscuri climatice, proporțiile sunt 58%, 57% și, respectiv, 43%. Confortul declarat este în general mai ridicat și printre cei care au încheiat studiile la 20 de ani sau mai târziu decât printre cei care le-au încheiat la 15 ani sau mai devreme.

Și comparațiile dintre orașe și mediul rural trebuie raportate la aceeași categorie de produse. Pentru alimentele din culturi adaptate la secetă, dăunători sau fenomene extreme, 57% dintre locuitorii marilor orașe s-ar simți confortabil să le consume, față de 46% dintre cei din zone rurale sau sate. Pentru produsele proteice vegetale, valorile sunt 53% și 42%.

Dintre cele patru exemple prezentate, produsele din culturi adaptate la secetă, dăunători sau fenomene meteorologice extreme înregistrează cel mai ridicat confort declarat la consum: 50%. Urmează produsele proteice vegetale obținute prin metode noi, cu 47%, alimentele obținute prin fermentare cu microorganisme, cu 46%, și produsele cultivate din părți sau celule animale, inclusiv de pește, cu 34%.

Acceptarea unui exemplu prezentat în chestionar nu reprezintă aprobarea tuturor tehnicilor prin care poate fi obținut și nu înlocuiește evaluarea siguranței produselor individuale.

Transparența este una dintre cerințele cu cel mai larg sprijin: 85% sunt de acord că produsele alimentare inovatoare ar trebui să aibă denumiri clare și distincte și informații transparente despre modul de producere, compoziție și origine. Separat, 51% aleg etichetarea obligatorie și clară printre măsurile care le-ar spori încrederea în consumul acestor produse, iar 38% indică o evaluare independentă a siguranței, dincolo de datele furnizate de producător.

Aceste răspunsuri descriu preferințe ale consumatorilor. Ele nu introduc obligații noi de etichetare: cerințele juridice rămân cele stabilite pentru fiecare categorie de produse.

Categoria largă de „alimente inovatoare” folosită în sondaj nu coincide automat cu noțiunea juridică de aliment nou. Regulamentul (UE) 2015/2283 vizează alimente care nu au fost consumate într-o măsură semnificativă în Uniune înainte de 15 mai 1997 și care se încadrează în categoriile prevăzute de regulament. Produsele aflate în domeniul său de aplicare pot fi introduse pe piață în condițiile autorizării UE; Comisia gestionează procedura, iar EFSA realizează evaluarea științifică a siguranței atunci când este consultată.

Alimentele și furajele modificate genetic au un cadru juridic distinct. Percepția unui produs ca inovator nu îi determină încadrarea legală, iar o opinie favorabilă într-un sondaj nu înlocuiește evaluarea riscurilor sau autorizarea necesară.

Sondajul este legat de agenda europeană de cercetare și inovare în sectorul agroalimentar. La 8 septembrie 2026, Comisia a adoptat o abordare strategică ce reunește AgRI 2040, pentru agricultură, silvicultură și zone rurale, și Food 2040, pentru sisteme alimentare, inclusiv pescuit și acvacultură.

Cele șase domenii Food 2040 sunt sistemele alimentare adaptate specificului local; alimentația sănătoasă și sustenabilă; eficiența resurselor și poluarea zero; mediile alimentare și capacitatea consumatorilor de a face alegeri informate; extinderea inovațiilor, a modelelor de afaceri și a soluțiilor pentru sisteme alimentare echitabile; precum și alimentele provenite din mediul acvatic.

Comisia consideră că rezultatele pot ajuta cercetătorii, inovatorii și responsabilii de politici să integreze așteptările consumatorilor încă din primele etape ale inovării. Food 2040 pune accent pe elaborarea soluțiilor împreună cu utilizatorii și pe testarea lor în condiții reale, astfel încât acestea să răspundă nevoilor economice, sociale și de mediu.