Eurodeputații cer schimb rapid de date despre frauda TVA

Parlamentul European a adoptat marți, 20 octombrie 2026, la Strasbourg, o rezoluție prin care cere schimburi mai rapide de informații între administrațiile fiscale și organismele europene antifraudă, o capacitate mai mare de investigare și recuperarea efectivă a banilor pierduți prin fraude transfrontaliere cu TVA. Textul, bazat pe raportul eurodeputatului ceh Ondřej Knotek, din Comisia pentru control bugetar (CONT), a fost aprobat cu 357 de voturi pentru, 274 împotrivă și 31 de abțineri. Este o poziție politică nelegislativă: solicitările de modificare a competențelor și procedurilor necesită acte juridice separate.

Fraudele transfrontaliere exploatează diferența dintre circulația rapidă a bunurilor și timpul necesar autorităților pentru a corela informațiile din mai multe țări. Într-o schemă de tip Missing Trader Intra-Community (MTIC), o societate cumpără bunuri din alt stat membru fără TVA facturată de furnizor, le revinde pe piața internă cu TVA și dispare fără să vireze taxa încasată. În variantele de tip carusel, bunurile pot circula repetat printr-un lanț de societăți, iar alte firme solicită deduceri sau rambursări legate de taxa care nu a ajuns la buget.

De aceea, detectarea unei asemenea rețele poate necesita compararea declarațiilor fiscale, facturilor, plăților, importurilor și datelor despre firme aflate în jurisdicții diferite. O întârziere a schimbului de informații le poate permite organizatorilor să închidă societăți, să deschidă altele sau să mute fondurile. Rezoluția urmărește reducerea acestui decalaj printr-o cooperare administrativă, judiciară și polițienească mai eficientă, cu respectarea competențelor instituțiilor și a protecției datelor.

Textul adoptat conține și solicitări concrete de reformă. Eurodeputații cer Comisiei să propună reducerea pragului de 10 milioane de euro prevăzut de Directiva privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anumite fraude transfrontaliere cu TVA. Ei solicită și acces direct al Europol la instrumentul de analiză al Eurofisc, hărțile rețelelor suspecte și informațiile despre operatorii cu risc ridicat. Acestea sunt cereri adresate legiuitorilor, nu competențe acordate automat prin votul din 20 octombrie.

Recuperarea banilor este o altă prioritate explicită. Parlamentul cere un cadru obligatoriu prin care activele și veniturile confiscate în urma anchetelor EPPO să ajungă, integral sau parțial, la bugetul UE, cu clarificarea responsabilităților și respectarea drepturilor părților prejudiciate. Instituția solicită și raportări care să arate cât s-a recuperat efectiv, în comparație cu sumele recomandate pentru recuperare. O condamnare sau un ordin de confiscare nu garantează, prin sine, că banii au fost încasați de bugetul european.

Eurofisc, rețeaua de funcționari fiscali din cele 27 de state membre și Norvegia, funcționează din 2010 și folosește din 2019 instrumentul Transaction Network Analysis (TNA). Acesta permite analiza comună a datelor TVA și identificarea mai rapidă a lanțurilor comerciale suspecte. Măsurile concrete, precum controalele sau anularea înregistrărilor în scopuri de TVA, sunt luate de autoritățile naționale competente.

Pentru 2024, Comisia raportează 6.147 de operatori identificați în legătură cu fraudele, 206 rețele comerciale cu risc ridicat și 2.665 de înregistrări TVA dezactivate. Tranzacțiile frauduloase sau suspecte semnalate însumau 13,8 miliarde de euro. Datele, extrase din TNA la 27 februarie 2025, descriu activitatea de detectare și prevenire; ele nu sunt echivalente cu prejudicii fiscale confirmate, condamnări sau sume recuperate.

Parchetul European investighează și urmărește penal infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, inclusiv anumite fraude transfrontaliere grave cu TVA. La data rezoluției, instituția este condusă de Laura Codruța Kövesi. OLAF efectuează investigații administrative, iar Europol oferă sprijin analitic și operațional. Autoritățile fiscale naționale administrează taxa și efectuează controalele, astfel încât schimbul de informații trebuie să conecteze aceste atribuții fără să le confunde.

Cooperarea a fost discutată și la reuniunea comună FISC–CONT din 25 iunie 2026, cu participarea Laurei Codruța Kövesi, a directorului general OLAF, Petr Klement, și a președintei Eurofisc, Marina Marinelić. Rezoluția din octombrie continuă această dezbatere, dar este distinctă de modificările legislative privind accesul EPPO și OLAF la datele TVA.

Regulamentul (UE) 2026/1743 a modificat separat Regulamentul nr. 904/2010 și permite accesul țintit al celor două instituții la anumite informații schimbate la nivel european. Actul se aplică din 17 august 2027, cu excepția dispoziției privind accesul la informațiile din sistemul central VIES, aplicabilă din 1 iulie 2030. Calendarul provine din regulament, nu din rezoluția Parlamentului; accesul rămâne legat de mandatele instituțiilor și de garanțiile privind datele personale.

Dimensiunea financiară a problemei trebuie citită prin indicatori diferiți. Raportul Comisiei „VAT Gap 2025”, publicat în decembrie 2025, estimează pentru anul 2023 un deficit de conformare TVA de aproximativ 128 de miliarde de euro, reprezentând 9,5% din obligațiile fiscale teoretice. Indicatorul acoperă diferența dintre taxa datorată și cea colectată, inclusiv pierderi asociate fraudei și evaziunii, insolvențelor, erorilor și neconformării neintenționate.

Intervalul de 12,5–32,8 miliarde de euro anual, citat în rezoluție pentru frauda MTIC, are o bază diferită. Prezentarea metodologică a Comisiei îl leagă de estimări pentru perioada 2010–2023, realizate cu ajutorul statisticilor comerciale Intrastat. Nu reprezintă valoarea fraudei măsurate în 2026 și nici o componentă determinată contabil a deficitului dintr-un singur an. Cele două estimări nu trebuie adunate, iar valoarea tranzacțiilor Eurofisc nu poate fi tratată ca un al treilea prejudiciu comparabil.

Pentru România, raportul aferent anului 2023 indică o rată a deficitului de conformare de 30%, cea mai ridicată din UE. Malta avea 24,2%, în timp ce Austria înregistra aproximativ 1%, iar Finlanda 3%. Rata României arată amploarea problemei de colectare, dar nu stabilește cât revine fraudelor carusel și cât altor cauze. Pentru firmele care își achită obligațiile, combaterea rețelelor frauduloase contează și pentru concurență: neplata TVA poate permite altor operatori să ofere prețuri artificial reduse.

Un exemplu recent este ancheta „Hermes”, anunțată de EPPO la 7 octombrie 2026. Procurorii au raportat 62 de persoane reținute și peste 300 de percheziții în opt țări, într-un dosar privind telefoane mobile și alte dispozitive electronice, cu pierderi TVA estimate la cel puțin 410 milioane de euro. Biroul EPPO din București participă la investigație, dar România nu apare în lista țărilor în care comunicatul anunță percheziții. Prejudiciul este o estimare a anchetatorilor, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Votul asupra textului final a evidențiat diferențe politice: majoritatea susținătorilor au provenit din PPE, Patrioți pentru Europa și ECR, în timp ce majoritatea membrilor S&D, Renew Europe, Verzilor/ALE și Stângii au votat împotrivă. Dintre eurodeputații români participanți, 18 au votat pentru, 12 împotrivă și unul s-a abținut, potrivit registrului nominal al Parlamentului. Votul exprimă poziția față de întregul text și nu permite atribuirea automată a unor motive individuale sau interpretarea respingerii rezoluției drept respingere a combaterii fraudei.

Efectele rezoluției vor depinde de răspunsul Comisiei, de eventualele modificări legislative și de aplicarea instrumentelor deja adoptate. Rezultatele vor putea fi evaluate prin rapiditatea schimbului de date, identificarea rețelelor și sumele recuperate efectiv. Aceste criterii contează atât pentru protejarea bugetelor publice, cât și pentru firmele care concurează legal pe piața unică.