Europa riscă o nouă criză a cipurilor dacă exporturile de materiale critice, Taiwanul sau energia scumpă lovesc industria

Europa riscă perturbări severe în aprovizionarea cu semiconductori în următorii cinci ani, iar vulnerabilitățile nu se limitează la un posibil conflict în Strâmtoarea Taiwan. Un sondaj publicat de Chips Diplomacy Support Initiative arată că exporturile blocate de materiale critice, echipamente sau tehnologii pentru cipuri sunt considerate acum cea mai gravă amenințare pentru interesele europene în domeniul semiconductorilor.

Pe scurt

1. Sondajul a fost completat de 55 de respondenți, în principal reprezentanți ai ecosistemului european de semiconductori.

2. Riscul cel mai ridicat pentru aprovizionare este un conflict în Strâmtoarea Taiwan, cu scor 8,20 din 10.

3. Cea mai severă categorie de amenințări privește controalele la export asupra materialelor critice, echipamentelor și tehnologiilor folosite în producția de semiconductori.

4. Pentru competitivitatea europeană, cele mai mari riscuri interne sunt lipsa capitalului privat, declinul industriilor europene care folosesc cipuri, deficitul de specialiști și energia scumpă.

Semiconductorii sunt componentele fără de care nu funcționează economia modernă. Ei se află în automobile, echipamente medicale, sisteme de apărare, telecomunicații, infrastructuri energetice, centre de date, produse industriale și tehnologii legate de inteligența artificială. O criză a cipurilor nu înseamnă doar lipsa unor componente electronice, ci oprirea sau încetinirea unor industrii întregi.

Sondajul EU Semiconductor Geopolitical Risk Survey a fost realizat pentru a evalua riscurile asupra a două interese europene: securitatea aprovizionării cu semiconductori și competitivitatea ecosistemului european de cipuri. Respondenții au acordat scoruri de la 0 la 10 pentru 20 de riscuri, unde 0 înseamnă că riscul nu este deloc amenințător, iar 10 că este extrem de amenințător. Sondajul a fost completat între 16 aprilie și 8 mai 2026.

Imaginea rezultată este severă. Respondenții au considerat 10 din cele 20 de riscuri drept „foarte amenințătoare” pentru aprovizionarea cu semiconductori, pentru competitivitatea europeană sau pentru ambele. Nouăsprezece riscuri din 20 au fost evaluate cel puțin ca „oarecum amenințătoare” pentru ambele interese europene.

Cel mai mare risc individual este un conflict în Strâmtoarea Taiwan, evaluat la 8,20 din 10 pentru securitatea aprovizionării. Taiwanul este central pentru producția globală de cipuri avansate, iar o blocadă, o carantină, o confruntare navală sau o invazie ar putea afecta lanțuri industriale din Europa chiar și atunci când fabricile europene nu sunt direct implicate. Documentul arată că țările europene depind inclusiv de produse non-europene realizate cu semiconductori fabricați în afara UE, de exemplu echipamente de apărare.

Riscurile militare nu se opresc la Taiwan. Perturbarea rutelor maritime sau aeriene primește un scor de 7,09 pentru aprovizionare, iar perturbarea infrastructurii vitale, inclusiv prin atacuri cibernetice, este evaluată la 6,38. Sondajul menționează coridoare precum Strâmtoarea Hormuz, Marea Roșie, Strâmtoarea Malacca, Mările Chinei de Sud și de Est și rutele aeriene din Asia de Est, Europa sau Orientul Mijlociu.

Cea mai gravă categorie de amenințări este însă folosirea controalelor la export împotriva UE și a partenerilor săi. Exporturile restricționate de materiale critice, magneți, chimicale și alte materiale pentru producția de semiconductori primesc scorul 7,96. Restricțiile asupra echipamentelor de producție, tehnologiilor, proprietății intelectuale sau software-ului de design sunt evaluate la 7,47 pentru aprovizionare și 7,31 pentru competitivitatea europeană.

Acest risc este important deoarece un cip nu depinde doar de fabrica în care este produs. Producția are nevoie de materiale, gaze, chimicale, echipamente, software de design, proprietate intelectuală, componente și servicii specializate. Dacă o țară blochează exportul unuia dintre aceste elemente, efectul poate apărea în automobile, apărare, sănătate, telecomunicații sau industrie, chiar dacă întreruperea are loc într-o parte aparent îngustă a lanțului.

Sondajul arată că factorii de decizie europeni sunt chiar mai preocupați decât industria de exporturile blocate de materiale critice. Pentru aceștia, controalele la export asupra materialelor primesc scorul 9,00 pentru securitatea aprovizionării. Autorii notează că introducerea de către Beijing a unor controale la export asupra unei liste în extindere de materiale critice și componente între 2023 și 2026 a influențat probabil această evaluare.

Pentru competitivitatea europeană, riscurile cele mai mari vin din interiorul UE. Lipsa accesului la capital privat de mari dimensiuni este evaluată la 7,96, declinul industriilor europene care folosesc semiconductori la 7,76, deficitul de forță de muncă calificată la 7,55, iar prețurile ridicate la energie și materii prime la 7,35.

Aceste vulnerabilități fac ca politica industrială pentru cipuri să nu poată fi redusă la construcția unor fabrici sau la subvenții punctuale. Dacă industriile europene care cumpără cipuri, precum industria auto, aeronautică sau a dispozitivelor medicale, slăbesc, producătorii europeni de semiconductori pierd clienți, volum și venituri. Dacă energia rămâne scumpă, capitalul privat este greu de atras, iar specialiștii lipsesc, capacitatea Europei de a concura cu ecosisteme susținute agresiv din SUA sau Asia rămâne limitată.

Competiția neloială din afara UE este o altă zonă de risc. Respondenții sunt preocupați de transferul forțat de tehnologie, evaluat la 7,04 pentru competitivitate, de subvențiile și formele de sprijin financiar pentru industrii non-europene, evaluate la 6,96, și de cerințele de conținut local sau achiziții publice protecționiste, evaluate la 6,11. Tarifele și alte măsuri protecționiste care protejează industriile de semiconductori sau industriile utilizatoare din afara UE sunt considerate și ele riscuri pentru Europa.

Documentul identifică și riscuri juridice. Controalele tehnologice impuse de țări terțe, precum Statele Unite sau China, care pot limita exporturile europene către piețe importante, sunt considerate amenințătoare atât pentru aprovizionare, cât și pentru competitivitate. Un exemplu menționat este blocarea exporturilor unor echipamente ASML către China prin coaliții conduse de SUA. Urmărirea penală a unor reprezentanți ai companiilor implicați în activități de due diligence, în special de către China, este considerată un risc mai moderat, dar vizibil pentru industrie.

Sondajul are limite. Autorii precizează că respondenții au evaluat riscurile printr-o combinație între probabilitate și impact, dar întrebările nu au separat explicit cele două componente. Documentul notează și o omisiune importantă: furtul de proprietate intelectuală și spionajul comercial nu au fost incluse în cele 20 de riscuri analizate, deși autorii spun că acestea ar trebui adăugate într-o ediție viitoare.

Concluzia practică a raportului este că Europa are nevoie de o monitorizare mult mai sistematică a riscurilor pentru semiconductori. Autorii recomandă exerciții lunare de monitorizare, proiecții pe termen mediu, ateliere Delphi între industrie, guverne, organizații de cercetare și think tankuri, precum și teste de criză, inclusiv simulări economice și militare, pentru a vedea ce se întâmplă dacă riscurile mari se materializează.

Raportul arată că o strategie europeană pentru cipuri nu poate răspunde doar la o singură amenințare. O criză în Taiwan, exporturi blocate de materiale critice, energie scumpă, lipsă de capital, lipsă de specialiști și concurență subvenționată din afara UE se pot combina. Pentru Europa, securitatea cipurilor nu mai este doar o problemă tehnologică, ci una de apărare, industrie, comerț, energie și reziliență economică.