Europenii cer reguli mai dure pentru siguranța copiilor online și restricții de vârstă pe social media

Europenii cer măsuri mai puternice pentru protecția copiilor online, în special pe rețelele sociale, unde cyberbullyingul, hărțuirea, racolarea online, exploatarea sexuală și expunerea la conținut dăunător sunt văzute ca riscuri majore. Un nou Flash Eurobarometer publicat de Comisia Europeană arată că aproape două treimi dintre respondenți susțin reguli europene care să restricționeze accesul copiilor la social media în funcție de vârstă.

Sondajul arată o preocupare puternică pentru siguranța copiilor pe social media. Cyberbullyingul și hărțuirea sunt pe primul loc, cu 71% dintre respondenți îngrijorați. Racolarea online și exploatarea sexuală sunt menționate de 70%, iar expunerea copiilor la conținut dăunător, precum violență, auto-vătămare sau extremism, de 69%.

Tot 69% dintre respondenți se tem de folosirea abuzivă a datelor personale ale copiilor. Alte riscuri importante sunt recrutarea copiilor pentru activități ilegale, menționată de 64%, și expunerea la design adictiv al platformelor, menționată de 60%.

Rezultatele vin într-un moment în care UE discută mai multe dosare legate de protecția minorilor online, siguranța platformelor și responsabilitatea companiilor digitale. Sondajul arată că sprijinul public pentru intervenția europeană este ridicat: 63% dintre europeni vor reguli UE care să limiteze accesul copiilor la social media în funcție de vârstă.

Dintre aceștia, 36% susțin o interdicție sub un anumit prag de vârstă, iar 27% preferă un model de acces întârziat. În schimb, 15% dintre respondenți ar prefera întărirea resurselor pentru aplicarea legii, iar 13% ar lăsa supravegherea în seama părinților și școlilor, fără intervenție suplimentară a UE.

Sondajul leagă protecția copiilor și de problema mai largă a informației online. Două treimi dintre europeni, 66%, spun că folosesc social media în fiecare zi pentru a se informa despre actualitate sau politică. Această dependență de platforme face ca dezinformarea, conținutul ilegal și materialele manipulate să devină probleme de interes public, nu doar chestiuni de consum digital.

Pentru combaterea informațiilor false sau înșelătoare, cea mai susținută măsură este sancționarea mai dură a conținutului ilegal online, menționată de 44% dintre respondenți. Urmează reguli mai puternice pentru platforme, cu 40%, și etichetarea clară a conținutului generat sau manipulat cu inteligență artificială, cu 38%.

O parte importantă a respondenților leagă și combaterea dezinformării de accesul minorilor la social media. 37% indică un prag minim de vârstă pentru acces, iar 29% susțin investiții mai mari în educație media și fact-checking independent.

Eurobarometrul include și o componentă privind democrația. Europenii consideră libertatea de exprimare, menționată de 34%, alegerile libere și corecte, cu 32%, și respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale, cu 31%, drept elementele cele mai importante ale unei societăți democratice.

Lupta împotriva corupției este menționată de 28% dintre respondenți. Transparența și responsabilitatea liderilor politici, împreună cu un sistem judiciar independent, sunt indicate de 26%, iar participarea cetățenilor la dezbaterea publică și la procesul decizional de 22%.

În privința influențării deciziilor UE, respondenții nu se limitează la vot. 46% văd formele de participare mai directă ca modalitate eficientă de influențare a deciziilor europene, iar 42% menționează participarea în mișcări politice, partide sau sindicate.

Pe securitate și apărare, sondajul arată sprijin clar pentru o capacitate europeană mai puternică. 68% dintre europeni sunt de acord că UE ar trebui să își consolideze capacitatea de a se apăra autonom împotriva amenințărilor externe potențiale. În același timp, 56% spun că au încredere în UE pentru întărirea securității și apărării și protejarea mai bună a cetățenilor, cu patru puncte procentuale mai mult decât în ianuarie 2026.

Pe energie, europenii văd regenerabilele și eficiența energetică drept răspunsuri la presiunea prețurilor și la dependența de combustibili fosili. 56% dintre respondenți cred că dezvoltarea unei capacități mai mari de energie regenerabilă poate ajuta UE să se îndepărteze de combustibilii fosili, iar două cincimi indică măsurile de eficiență energetică. 32% văd energia nucleară ca posibilă soluție.

Creșterea prețurilor la energie a schimbat și comportamentul gospodăriilor. 31% dintre respondenți spun că și-au redus consumul total de electricitate. 27% au început să își monitorizeze mai atent consumul, iar 26% au redus folosirea încălzirii sau răcirii.

Alte măsuri sunt adaptarea consumului la ore diferite ale zilei pentru a beneficia de prețuri mai mici, menționată de 20%, investițiile în aparate mai eficiente energetic, cu 16%, compararea sau schimbarea furnizorului ori contractului de energie, cu 14%, și instalarea sau luarea în calcul a unor soluții de energie regenerabilă, tot cu 14%.

Sondajul conturează patru priorități publice care se suprapun cu agenda politică a UE: protecția copiilor online, reziliența democratică, apărarea europeană și tranziția energetică. În toate cele patru domenii, respondenții cer mai multă capacitate de acțiune la nivel european, fie prin reguli pentru platforme, fie prin securitate, energie curată sau implicare democratică.

Flash Eurobarometer 584 privind provocările și prioritățile UE a fost realizat online între 19 și 24 iunie 2026. În total, au fost intervievați 25.904 cetățeni din toate cele 27 de state membre.