Europol avertizează că terorismul din UE implică tot mai mulți minori, chiar dacă numărul atacurilor a scăzut în 2025

Uniunea Europeană a înregistrat mai puține atacuri teroriste în 2025, dar mai multe arestări, iar peste un sfert dintre suspecții pentru care a fost raportată vârsta aveau cel mult 18 ani. Raportul anual al Europol descrie o amenințare dominată de atacatori individuali, metode simple și radicalizare online rapidă, în care propaganda jihadistă, extrema dreaptă violentă și comunitățile digitale care glorifică violența se combină uneori în ideologii instabile.

Raportul EU TE-SAT 2026 centralizează datele transmise de statele membre privind atacurile, arestările, condamnările și pedepsele pentru infracțiuni de terorism în 2025. Cifrele se bazează pe clasificarea juridică folosită de fiecare stat, iar Europol precizează că nu includ numărul mai mare de investigații aflate încă în desfășurare.

Cele 45 de atacuri raportate în 2025 reprezintă o scădere față de cele 58 înregistrate în 2024. Numărul atacurilor finalizate a coborât de la 34 la 22, dar bilanțul deceselor a crescut de la cinci la șase.

Franța a raportat cele mai multe atacuri, 14, urmată de Italia cu 11, Austria cu șapte și Germania cu patru. Belgia, Grecia și Irlanda au raportat câte două, iar Malta, Țările de Jos și Spania câte unul.

Atacurile includ atât faptele finalizate, cât și planurile care au eșuat în timpul executării sau au fost dejucate de autorități. Din cele 45 de cazuri, 20 au fost oprite înainte de executare, ceea ce explică diferența dintre numărul total de incidente și numărul atacurilor care au produs efectiv victime sau pagube.

Terorismul jihadist a reprezentat 24 dintre cele 45 de atacuri. Nouă au fost finalizate în Germania, Franța, Austria, Irlanda și Spania, iar 15 au fost dejucate în Franța, Austria și Belgia. Cele nouă atacuri finalizate au provocat cinci decese și 81 de răniți.

Germania a înregistrat patru atacuri jihadiste finalizate. Într-unul dintre cazurile prezentate de Europol, un bărbat de 24 de ani a intrat cu mașina într-o mulțime aflată în mișcare la München, în februarie 2025, omorând două persoane și rănind 57.

Metodele folosite au fost în principal simple și ușor accesibile. Dintre cele nouă atacuri jihadiste finalizate, opt au fost comise cu cuțite, iar unul cu un autoturism. Victimele au fost în principal persoane alese aleatoriu în spații publice.

În ansamblul celor 45 de atacuri, înjunghierea a fost metoda cea mai frecventă, cu 15 cazuri. Au urmat dispozitivele explozive, în 11 cazuri, incendierile, în șapte, atacurile cu arme de foc, în cinci, distrugerile de proprietate, în două, și atacul cu vehicul, într-un caz.

Dintre cele 22 de atacuri finalizate, 12 au fost comise de persoane care au acționat singure. Nouă dintre acești atacatori au folosit arme albe, unul o armă de foc, unul un vehicul și unul un dispozitiv incendiar improvizat.

Europol arată că atacatorii individuali nu sunt întotdeauna complet izolați. Mulți consumă propagandă, comunică în grupuri online, interacționează cu persoane radicalizate sau primesc încurajări și instrucțiuni fără să facă parte formal dintr-o organizație.

În mai multe cazuri jihadiste, atacatorii și-au declarat loialitatea față de gruparea Stat Islamic. Raportul precizează însă că, de cele mai multe ori, nu existau dovezi că organizația îi coordonase sau le ordonase atacurile.

Numărul total al arestărilor a crescut pentru al doilea an consecutiv. Cele 486 de persoane reținute în 2025 se compară cu 449 în 2024 și 426 în 2023. Spania a raportat cele mai multe arestări, 117, urmată de Franța cu 84, Țările de Jos cu 63, Italia cu 48, Belgia cu 44 și Austria cu 40.

În dosarele jihadiste au fost arestate 347 de persoane în 16 state. Cele mai multe cazuri au fost în Spania, 100, și Franța, 64. Austria și Țările de Jos au raportat câte 40, Belgia 30, Italia 26, iar Germania 21.

Cele mai frecvente suspiciuni în cazurile jihadiste au fost propaganda teroristă, în 91 de arestări, apartenența la o organizație, în 73, și pregătirea unui atac, în 53. Alte dosare au privit participarea la activitatea unei organizații, amenințări, deplasarea în scop terorist, finanțarea, recrutarea și instruirea.

Tinerii ocupă un loc central în evaluarea Europol. Vârsta medie a persoanelor arestate a fost de 27 de ani. Dintre suspecții pentru care statele au transmis vârsta, 130 aveau cel mult 18 ani.

În dosarele jihadiste, 108 suspecți aveau cel mult 18 ani. Europol descrie cazuri în care adolescenți au căutat online informații despre Statul Islamic, arme și fabricarea bombelor, au distribuit propagandă sau au comunicat cu persoane care împărtășeau aceleași idei.

Raportul oferă exemplul unui adolescent de 17 ani arestat în Italia în octombrie 2025. Analiza dispozitivelor sale a identificat căutări despre Statul Islamic, jihad, arme și fabricarea bombelor, precum și un jurământ de loialitate trimis unei alte persoane radicalizate.

Extrema dreaptă a fost asociată cu cinci atacuri, față de unul în 2024. Un atac a fost finalizat în Franța și a provocat un deces, iar patru au fost dejucate în Franța și Irlanda.

Pentru infracțiuni de terorism de extremă dreaptă au fost arestați 43 de suspecți în nouă state. Cele mai multe cazuri au fost în Germania și Țările de Jos, câte opt, urmate de Belgia și Franța, câte cinci.

Toate persoanele implicate în planuri de atac sau arestate în dosarele de extremă dreaptă erau bărbați. Mulți erau tineri și prezentau probleme de sănătate mintală sau alte vulnerabilități psihosociale, potrivit informațiilor transmise Europol.

Raportul descrie o combinație între neonazism, supremacism alb, antisemitism și ostilitate față de migranți, peste care se suprapun uneori nihilismul, teoriile conspirației, misoginia și fascinația pentru violență. În unele cazuri, suspecții consumau simultan propagandă jihadistă și de extremă dreaptă.

Un adolescent de 15 ani arestat în Italia era suspectat de conspirație teroristă, fabricarea și folosirea dispozitivelor explozive, posesie ilegală de arme și distribuirea de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Anchetatorii au găsit și propagandă a Statului Islamic, imagini cu atacuri și instrucțiuni pentru fabricarea explozibililor.

Europol evidențiază și dezvoltarea unor comunități online în care ideologia este mai puțin clară, iar violența devine obiectivul principal. Rețeaua descentralizată denumită „The Com” include spații dedicate atacurilor cibernetice, șantajului sexual și violenței fizice.

În unele dintre aceste grupuri, victimele, în special fete minore, sunt constrânse să trimită imagini sexuale sau să se rănească. Materialele sunt apoi folosite pentru noi amenințări, iar victimele sunt împinse către acte tot mai violente sau umilitoare. Alte grupuri promovează incendieri, înjunghieri sau crime.

Europol avertizează că granița dintre terorism, extremism violent și alte forme de criminalitate devine mai greu de stabilit. Unii actori combină convingeri contradictorii, iar alții urmăresc statut, recunoaștere sau violență fără o doctrină politică stabilă.

Platformele digitale au rămas principalul spațiu pentru propagandă, recrutare și coordonare. Conținutul extremist apare atât pe platforme mari, cât și pe forumuri mici, iar algoritmii pot crește vizibilitatea materialelor distribuite.

Propaganda destinată tinerilor folosește videoclipuri scurte, meme-uri, GIF-uri, muzică, imagini din jocuri și materiale create de utilizatori. Conținutul mai puțin explicit poate servi drept punct de intrare, după care persoanele interesate sunt mutate către grupuri private și servicii criptate.

În 2025, autoritățile statelor membre și Europol au evaluat 81.862 de materiale online legate de terorism. În urma verificărilor, au transmis 61.412 sesizări către 99 de furnizori de servicii de găzduire.

Inteligența artificială a fost folosită pentru generarea și modificarea imaginilor, materialelor audio și videoclipurilor, inclusiv deepfake-uri, meme-uri și propagandă. Unele persoane au folosit tehnici de evitare a filtrelor integrate în sistemele AI.

Boții și chatboții au fost utilizați pentru distribuirea propagandei, recrutare și creșterea interacțiunii cu materialele extremiste. Europol menționează și folosirea aplicațiilor AI pentru cercetări preliminare legate de pregătirea atacurilor.

Raportul nu indică o abandonare a metodelor tradiționale. Întâlnirile fizice, cluburile de antrenament, concertele, spațiile religioase private și contactele personale continuă să contribuie la radicalizare, recrutare și planificare.

Conflictele internaționale au alimentat propaganda mai multor curente. Războiul din Gaza a fost exploatat de grupări jihadiste, de extrema dreaptă și de grupări de extremă stângă, uneori pentru promovarea antisemitismului și a atacurilor împotriva unor ținte evreiești sau israeliene.

Europol avertizează că presiunea asupra Iranului și rețelei sale de grupări aliate poate crește riscul unor acțiuni împotriva țintelor evreiești, israeliene sau a altor obiective din UE. Raportul descrie arestări și descoperirea unor arme asociate persoanelor suspectate de legături cu Hamas.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a rămas prezent în propaganda extremistă, deși mai puțin decât în anii anteriori. Autoritățile continuă să urmărească riscurile legate de dobândirea de experiență militară, traficul de arme și revenirea persoanelor radicalizate din zonele de conflict.

Terorismul de extremă stângă și anarhist a reprezentat 12 atacuri, în scădere de la 21 în 2024. Unsprezece au fost finalizate, zece în Italia și unul în Grecia, iar unul a eșuat. Nu au fost raportate victime, deoarece țintele au fost în principal clădiri și vehicule.

În 2025 nu au fost raportate atacuri teroriste separatist-etno-naționaliste confirmate, dar au existat 34 de arestări. Partidul Muncitorilor din Kurdistan a rămas principalul actor urmărit, alături de grupări republicane disidente irlandeze și cercuri separatiste corsicane și basce.

În instanțe, 21 de state au raportat 505 hotărâri în dosare de terorism: 406 condamnări și 99 de achitări. Rata condamnărilor a fost de 88% în dosarele jihadiste și de extremă dreaptă, 76% în cele separatist-etno-naționaliste și 41% în cele de extremă stângă și anarhiste.

Pedeapsa medie cu închisoarea a fost de șase ani. Două treimi dintre condamnări au fost de cel mult cinci ani, iar 17% au fost de cel puțin zece ani. Pedepsele au variat de la două luni la închisoare pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate.

România a raportat trei arestări pentru infracțiuni asociate terorismului jihadist, în creștere de la una în 2024 și două în 2023. Datele Eurojust arată o singură hotărâre încheiată în România în 2025, soldată cu o condamnare într-un dosar jihadist. Nu au fost raportate atacuri teroriste pe teritoriul României.

Pentru perioada următoare, Europol estimează că atacurile cu pregătire redusă, comise cu metode simple împotriva civililor sau în spații publice, vor rămâne cea mai persistentă amenințare. Atacurile mai complexe nu sunt excluse, mai ales pe fondul revenirii unor luptători, eliberării din închisoare a persoanelor condamnate și accesului mai ușor la tehnologie și instrucțiuni operaționale.