HEAL cere statelor UE să nu amâne noile limite pentru poluarea aerului după 2030 și avertizează asupra costurilor pentru sănătate

Health and Environment Alliance, HEAL, cere statelor Uniunii Europene să nu folosească posibilitatea de a amâna aplicarea noilor limite pentru poluarea aerului după 2030 și solicită Comisiei Europene să urmărească îndeaproape modul în care guvernele naționale pregătesc noile standarde. Organizația de sănătate și mediu avertizează că întârzierile ar însemna continuarea unor niveluri de expunere asociate cu boli cardiovasculare și respiratorii, cancer și alte afecțiuni cronice și ar afecta disproporționat persoanele vulnerabile și comunitățile dezavantajate.

HEAL își concentrează avertismentul asupra perioadei dintre adoptarea noilor standarde europene și intrarea lor efectivă în vigoare. Statele membre au termen până la 11 decembrie 2026 pentru a integra cerințele în legislația națională, iar noile valori-limită pentru principalii poluanți vor deveni obligatorii de la 1 ianuarie 2030.

Pentru particulele fine PM2.5, limita anuală va coborî de la 25 la 10 micrograme pe metru cub. Pentru PM10, valoarea va fi redusă de la 40 la 20 micrograme pe metru cub, iar pentru dioxidul de azot, NO₂, de la 40 la 20. Noile standarde rămân însă mai puțin stricte decât recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru mai mulți dintre acești poluanți.

HEAL consideră că perioada până în 2030 trebuie folosită pentru reducerea efectivă a poluării și nu pentru pregătirea unor amânări. Organizația cere autorităților naționale și regionale să accelereze măsurile necesare și să nu solicite prelungirea termenelor pentru atingerea noilor valori-limită.

Această poziție pornește de la perspectiva că dificultățile de conformare vor fi semnificative în unele regiuni. HEAL citează o proiecție potrivit căreia 39,3% dintre stațiile de monitorizare a calității aerului ar putea depăși în 2030 noua limită anuală pentru PM2.5.

Normele europene permit statelor să solicite amânarea aplicării unor limite în anumite zone atunci când condițiile locale fac respectarea lor deosebit de dificilă. În funcție de situație, aceste derogări pot împinge termenul cu mai mulți ani, inclusiv în cazuri legate de caracteristicile locale de dispersie a poluării, condiții climatice nefavorabile sau necesitatea înlocuirii unei părți importante a sistemelor de încălzire care generează emisii.

HEAL avertizează că folosirea acestor posibilități ar avea consecințe asupra sănătății și ar putea accentua diferențele dintre regiunile europene. Organizația cere autorităților să folosească toate măsurile disponibile înainte de a solicita o amânare și să demonstreze că poluarea urmează o tendință reală de scădere.

Statele trebuie să înceapă încă din 2026 să evalueze cât de departe se află de standardele care vor deveni obligatorii în 2030. Dacă valorile măsurate în 2026 sau 2027 indică depășiri ale viitoarelor limite, autoritățile vor trebui să pregătească foi de parcurs pentru calitatea aerului, primele dintre acestea urmând să fie elaborate până în 2028.

HEAL cere și Comisiei Europene să verifice modul în care statele își îndeplinesc obligațiile și să fie pregătită să declanșeze proceduri de infringement atunci când transpunerea sau aplicarea sunt insuficiente.

Organizația acordă o atenție specială persoanelor expuse unui risc mai ridicat. Copiii, femeile însărcinate, persoanele în vârstă, pacienții cu boli cronice și comunitățile afectate de dezavantaje socio-economice pot suferi efecte mai puternice ale poluării aerului, iar HEAL cere ca aceste grupuri să fie implicate în elaborarea măsurilor locale și naționale.

Noile reguli cer statelor să informeze mai bine populația atunci când sunt depășite pragurile pentru poluanți precum dioxidul de sulf, dioxidul de azot, PM10, PM2.5 sau ozonul. Indicii de calitate a aerului trebuie să devină mai comparabili între state și să includă informații despre efectele asupra sănătății și recomandări adaptate grupurilor vulnerabile.

HEAL cere ca medicii, organizațiile de pacienți și experții în sănătate să participe mai activ la acest proces. Organizația recomandă implicarea lor în consultările asupra planurilor de calitate a aerului și în evaluarea măsurilor destinate comunităților vulnerabile, precum și o cooperare mai strânsă între serviciile de sănătate, urbanism, transport, locuire și energie.

În Germania, Italia, Polonia și Spania, analizate separat de HEAL, ritmul pregătirilor este diferit. Germania publicase până la sfârșitul lunii mai proiectul de legislație necesar și organizase o consultare publică, în timp ce Italia se confrunta cu incertitudini politice și juridice legate de o contestare în fața Curții Constituționale.

În Polonia, proiectul fusese publicat în mai 2026, însă calendarul legislativ făcea probabilă o întârziere a transpunerii, potrivit evaluării HEAL. Peste 100 de medici, pacienți și experți în sănătate ceruseră guvernului polonez încă din iunie să respecte termenul din decembrie și să pregătească aplicarea completă a standardelor până în 2030.

Spania făcuse progrese mai mari, inclusiv prin organizarea unei consultări publice în primăvara lui 2026. Vanessa Lopez, de la Salud por Derecho, consideră că schimbarea standardelor poate deveni o intervenție importantă de sănătate publică, mai ales dacă autoritățile includ în elaborarea măsurilor comunitățile dezavantajate, organizațiile de pacienți și grupurile locale.

HEAL cere autorităților să meargă și dincolo de limitele minime europene și să pregătească o apropiere completă de recomandările OMS. Printre recomandările sale se numără investiții mai mari în transport public și mobilitate activă, locuințe eficiente energetic, sisteme curate de încălzire și renunțarea la finanțarea publică pentru arderea combustibililor fosili.

Argumentul economic folosit de organizație se bazează pe estimările Comisiei Europene, potrivit cărora beneficiile economice ale noilor standarde pentru calitatea aerului ar putea fi de aproximativ șapte ori mai mari decât costurile investițiilor necesare.

Poluarea aerului este considerată de HEAL cea mai mare amenințare de mediu pentru sănătatea populației din Uniunea Europeană și este asociată cu sute de mii de decese premature în fiecare an, precum și cu costuri generate de spitalizări, zile de concediu medical și utilizarea medicamentelor.

Noile standarde europene urmăresc să reducă expunerea la particule fine, oxizi de azot, ozon și alți poluanți și introduc cerințe mai stricte pentru monitorizare, informarea publicului și protejarea persoanelor vulnerabile.

Pentru HEAL, principala miză a următorilor ani este ca intervalul până în 2030 să fie folosit pentru reducerea efectivă a poluării și nu pentru amânarea momentului în care noile limite trebuie respectate.