Kaja Kallas renunță la un nou grup de apărare în UE după rezervele unor state membre

Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a renunțat la inițiativa unui nou grup de apărare după ce unele state membre au considerat că acesta nu era demersul potrivit în acest moment. Comisia Europeană a confirmat la Bruxelles că prima reuniune, programată pentru dimineață, nu mai are loc și că șefa diplomației europene caută alte modalități de colaborare cu guvernele naționale pentru accelerarea eforturilor de apărare.

Decizia a fost luată după consultări cu miniștri, potrivit explicațiilor oferite la briefingul Comisiei. Bruxellesul a subliniat că evaluarea nevoilor de securitate rămâne aceeași și că Europa trebuie să obțină mai repede rezultate în domeniul apărării. Nu a fost prezentat un format alternativ de cooperare și nici un calendar pentru acesta.

Întrebată despre motivele rezervelor exprimate de unele guverne, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, a precizat că statele respective sunt cele mai în măsură să le explice. Germania, Franța și Italia au fost menționate în întrebarea unei jurnaliste, însă răspunsul Comisiei nu a confirmat că acestea sunt țările care s-au opus inițiativei.

În declarațiile comune susținute la Vilnius alături de premierul lituanian Mindaugas Sinkevičius, Kallas a pus accentul pe consolidarea capacității Europei de a se apăra și pe protejarea democrațiilor împotriva ingerințelor externe. Ea a avertizat că apropierea alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei impune pregătirea pentru noi provocări pe teritoriul european și a evocat riscul unor atacuri similare celui de la Leipzig.

Lituania este unul dintre statele membre cel mai frecvent vizate de amenințări, a afirmat Kallas, menționând încălcările spațiului aerian, campaniile de dezinformare și sabotajul. Șefa diplomației europene a cerut ca strategia UE împotriva amenințărilor hibride și planul de acțiune privind dronele și combaterea acestora să ofere protecție concretă. Experiența acumulată de Ucraina pe câmpul de luptă ar trebui să contribuie la dezvoltarea capacităților europene necesare, a adăugat ea.

Securitatea frontierei Lituaniei cu Belarus a fost un alt subiect al discuțiilor. Kallas a acuzat regimul lui Aleksandr Lukașenko că folosește migrația ilegală împotriva vecinilor europeni și a afirmat că există indicii puternice privind sprijinul oferit de Minsk pentru tuneluri de contrabandă. Ea a descris securitatea frontierei lituaniene drept o responsabilitate europeană comună și a cerut accelerarea Eastern Flank Watch, în strânsă cooperare cu NATO, concomitent cu menținerea presiunii prin sancțiuni.

În privința Ucrainei, Kallas a anunțat că 8,47 miliarde de euro au fost deja transferate prin împrumutul european de sprijin și că alte 6,1 miliarde de euro au fost aprobate, inclusiv pentru apărarea antiaeriană. Ea a precizat că UE pregătește noi includeri pe listele de sancțiuni și a susținut că sporirea ajutorului pentru Ucraina, împreună cu intensificarea presiunii asupra Moscovei, reprezintă cea mai rapidă cale de a pune capăt războiului.

Kallas a legat aceste priorități de viitorul buget multianual al Uniunii Europene, cerând finanțare adecvată pentru politica externă și de securitate, instrumentul Global Europe și rețeaua diplomatică europeană. În perspectiva președinției lituaniene a Consiliului UE de anul viitor, ea a susținut accentul pus de Vilnius pe securitate și apărare și necesitatea unui acord bugetar la timp pentru utilizarea fondurilor de la începutul noii perioade.

Cooperarea europeană în domeniul apărării se desfășoară deja inclusiv prin Consiliul Afaceri Externe, care reunește miniștrii apărării atunci când agenda privește acest domeniu. Reuniunile sunt prezidate de Înaltul Reprezentant, iar Consiliul decide asupra măsurilor de consolidare a industriei de apărare și a capacităților militare ale UE. Acesta este cadrul existent în care guvernele naționale participă la deciziile europene privind apărarea.

Cooperarea europeană în domeniul apărării se desfășoară deja inclusiv prin Consiliul Afaceri Externe, care reunește miniștrii apărării atunci când agenda privește acest domeniu. Reuniunile sunt prezidate de Înaltul Reprezentant, iar Consiliul decide asupra măsurilor de consolidare a industriei de apărare și a capacităților militare ale UE. Acesta este cadrul existent în care guvernele naționale participă la deciziile europene privind apărarea.