Institutul Jacques Delors constată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, dar diferențele dintre state se adâncesc

Sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne apropiat de nivelurile ridicate atinse în ultimii ani, însă mediile europene ascund diferențe mari între state, potrivit unei analize publicate de Institutul Jacques Delors.

Institutul Jacques Delors a publicat în iulie 2026 o analiză privind evoluția opiniei publice față de Uniunea Europeană într-o perioadă marcată de războiul din Ucraina, tensiuni economice și deteriorarea imaginii Statelor Unite în rândul europenilor.

Documentul este semnat de Daniel Debomy, consilier pentru opinie publică europeană. Autorul compară rezultatele recente cu datele din 2011 și urmărește schimbările produse după criza financiară și economică din 2007-2008.

Punctul de plecare al analizei este că sprijinul pentru UE a crescut puternic după perioada crizei datoriilor suverane. În primăvara anului 2011, 47% dintre respondenți considerau că apartenența țării lor la Uniune este un lucru bun. În primăvara anului 2024, proporția ajunsese la 60%.

În același interval, evaluarea beneficiilor apartenenței la UE a crescut de la 52% în 2011 la 74% la începutul anului 2025. Încrederea în Uniune, sentimentul de cetățenie europeană și percepția că interesele naționale sunt luate în considerare au înregistrat, de asemenea, creșteri.

Debomy examinează apoi dacă schimbările politice din Statele Unite au afectat raportarea europenilor la UE. Analiza pornește de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și de la inițiativele administrației sale care au fost percepute în Europa drept imprevizibile sau contrare intereselor europene.

Concluzia autorului este că sprijinul pentru UE a rămas relativ stabil. În primăvara anului 2026, 58% dintre respondenți considerau apartenența țării lor la Uniune un lucru bun, față de 12% care o evaluau negativ. Nivelul era cu două puncte sub cel din primăvara anului 2024 și cu patru puncte sub vârful atins în toamna anului 2025.

Percepția beneficiilor rămânea și mai favorabilă. Aproximativ 72% dintre respondenți spuneau că țara lor a câștigat de pe urma apartenenței la UE, iar 23% aveau o opinie contrară.

Imaginea pozitivă a Uniunii ajungea la 45%, în timp ce opiniile negative reprezentau 19%. Încrederea în UE se situa la 51%, cu 14 puncte peste încrederea acordată guvernelor naționale, care rămânea la 37%.

Trei sferturi dintre respondenți se considerau cetățeni ai Uniunii Europene, iar 61% spuneau că interesele țării lor sunt bine reprezentate la nivel european. Aproximativ 60% erau optimiști în privința viitorului UE.

Evaluarea direcției politice era mai critică. Numai 32% credeau că lucrurile evoluează în direcția corectă în Uniune, iar 55% aveau o opinie contrară.

Autorul compară aceste rezultate cu percepția asupra Statelor Unite, unde numai 14% dintre europeni considerau că direcția este corectă, iar 78% spuneau că evoluția este negativă.

Imaginea Statelor Unite s-a deteriorat mai puternic decât cea a UE. Opiniile favorabile au coborât de la 44% la sfârșitul anului 2024 la 24% la începutul anului 2026, în timp ce opiniile negative au ajuns la 73%.

O cercetare a Fundației Bertelsmann citată în document arăta că 58% dintre europeni nu mai considerau Statele Unite un partener de încredere. Proporția celor care numeau SUA cel mai bun aliat al Uniunii coborâse la 31%, cu 20 de puncte mai puțin decât în 2024.

În același sondaj, 73% dintre respondenți spuneau că UE ar trebui să urmeze o cale mai independentă după decenii de cooperare strânsă cu Washingtonul.

Declinul imaginii Statelor Unite nu s-a transferat asupra NATO. Alianța Nord-Atlantică păstra o evaluare pozitivă în rândul a 52% dintre respondenți, față de 39% care aveau o opinie nefavorabilă.

În același timp, 73% dintre europeni considerau Uniunea o forță de stabilitate într-o lume marcată de crize și incertitudine. Aproximativ 66% spuneau că țara lor este mai bine pregătită pentru viitor în interiorul UE, iar 67% considerau că vocea Uniunii are greutate pe scena internațională.

Analiza arată că majoritatea europenilor dorește mai multă acțiune comună. Aproximativ 61% dintre respondenți susțineau ca mai multe decizii să fie luate la nivelul UE, iar 34% se opuneau.

Sprijinul depășea 70% în majoritatea domeniilor analizate. Extinderea Uniunii avea o susținere mai redusă, de 53%, în timp ce 41% dintre respondenți se declarau împotriva aderării unor noi state în următorii ani.

Cele mai mari majorități apar în domeniul securității și apărării. O politică europeană comună de securitate și apărare era susținută de 81% dintre respondenți, iar 80% doreau o cooperare militară mai strânsă între statele membre.

Creșterea bugetului european pentru apărare avea sprijinul a 64% dintre participanți. Aproximativ 76% considerau că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare pentru securitatea UE.

Ajutorul financiar și umanitar pentru Ucraina era susținut de 75%, iar sancțiunile împotriva Rusiei de 70%. Furnizarea și finanțarea echipamentelor militare avea o majoritate mai restrânsă, de 56%, față de 39% care se opuneau.

Datele agregate ascund diferențe mari între statele membre. În Irlanda, Portugalia, Luxemburg și țările scandinave, peste 80% dintre respondenți considerau apartenența la UE un lucru bun.

În Germania, Spania, Finlanda, Lituania și Țările de Jos, proporțiile se situau în jurul valorii de 70%. În Belgia, Slovenia, Polonia, Letonia și Slovacia, sprijinul era de aproximativ 60%.

România se afla în grupul statelor cu un sprijin mai redus. Aproximativ 43% dintre români considerau apartenența la UE un lucru bun, iar 23% o evaluau negativ.

Autorul compară aceste rezultate cu entuziasmul european mai puternic manifestat în România înainte de aderare. Grecia avea cea mai redusă proporție de opinii favorabile, de 34%, urmată de Cehia, România și Franța.

Evaluarea beneficiilor apartenenței la UE rămânea însă pozitivă în toate statele membre. Chiar și în țările aflate la finalul clasamentului, opiniile favorabile depășeau opiniile negative cu aproximativ 20 de puncte sau mai mult.

Încrederea în Uniune a scăzut între 2025 și 2026 în România, Franța, Spania, Austria, Țările de Jos, Slovacia și Letonia. Media europeană s-a redus cu numai un punct.

România apare însă printre statele cu cea mai ridicată susținere pentru ca mai multe decizii să fie luate la nivel european. În România, Italia, Grecia, Spania, Portugalia și alte câteva state, această opțiune era susținută de aproximativ două treimi până la aproape opt din zece respondenți.

Debomy interpretează această combinație drept o nemulțumire față de rezultatele actuale, însoțită de o așteptare puternică pentru o intervenție europeană mai amplă. Concluzia îi aparține autorului și nu reprezintă o poziție oficială a Comisiei Europene sau a unei alte instituții a UE.

Institutul Jacques Delors este un centru de analiză dedicat integrării europene. Documentul folosește în principal sondajele Eurobarometru ale Comisiei Europene, completate cu date ale Parlamentului European, Fundației Bertelsmann și Pew Research Center.

Analiza concluzionează că percepțiile asupra Uniunii s-au îmbunătățit comparativ cu perioada crizei financiare, în timp ce amenințările externe au întărit așteptarea ca UE să ofere protecție și capacitate de acțiune comună. Diferențele dintre state rămân însă mari, iar Franța, Grecia și România se află printre țările cu niveluri mai pronunțate de nemulțumire.