AcasăEuropaItalia continuă să blocheze transferurile solicitanților de azil, la o lună după...


Italia continuă să blocheze transferurile solicitanților de azil, la o lună după intrarea în vigoare a noilor reguli UE

Silhouette of a traveler with luggage walking down an illuminated hotel corridor.
Noile reguli stabilesc ce stat trebuie să examineze o cerere de azil și permit transferarea solicitantului către țara considerată responsabilă.

Italia nu a reluat transferurile solicitanților de azil din alte state membre și a respins toate cele 12 transferuri cerute în primele săptămâni de aplicare a Pactului privind migrația și azilul, potrivit Comisiei Europene.

Pe scurt

  1. Comisia a verificat cum aplică Cipru, Grecia, Spania și Italia noile reguli care stabilesc statul responsabil pentru examinarea unei cereri de azil. Cele patru țări au fost declarate sub presiune migratorie și pot primi sprijin din mecanismul european de solidaritate, dar trebuie să coopereze și la preluarea persoanelor pentru care sunt responsabile.

  2. Cooperarea cu Spania și Cipru este considerată adecvată, iar Grecia a început să răspundă cererilor primite fără să refuze responsabilitatea din motive neprevăzute de noile reguli. În Italia, autoritățile au continuat să accepte tacit că anumite cazuri le revin, dar au respins toate cele 12 transferuri cerute între 12 iunie și 7 iulie, deși noul sistem nu permite refuzarea unilaterală a transferului.

  3. Comisia cere Italiei să elimine rapid obstacolele care împiedică transferurile și să stabilească împreună cu celelalte state datele, locurile și condițiile practice de preluare. Evaluarea este preliminară, deoarece noile reguli se aplică din 12 iunie 2026, iar următoarea verificare este programată până la 15 octombrie.

Pactul privind migrația și azilul a început să se aplice la 12 iunie 2026. El înlocuiește sistemul Dublin cu reguli noi pentru stabilirea țării care trebuie să examineze fiecare cerere de protecție internațională.

În mod obișnuit, responsabilitatea poate reveni statului prin care solicitantul a intrat în Uniunea Europeană, țării care i-a eliberat un document de ședere sau unui stat în care se află membri ai familiei sale. Atunci când persoana depune cererea în altă țară, autoritățile pot solicita transferul către statul considerat responsabil.

Aceste transferuri sunt diferite de relocările prin mecanismul de solidaritate. La transfer, persoana este trimisă către statul care are obligația juridică de a-i analiza cererea. Prin relocare, un alt stat preia voluntar sau în cadrul angajamentelor europene o parte dintre solicitanții aflați într-o țară supusă unei presiuni migratorii ridicate.

Noul sistem încearcă să lege cele două componente. Cipru, Grecia, Spania și Italia au fost identificate în primul ciclu anual de gestionare a migrației drept state aflate sub presiune și pot beneficia de sprijin din fondul european de solidaritate.

Statele care contribuie la acest mecanism ar putea însă să nu fie obligate să-și îndeplinească angajamentele față de o țară în care Comisia găsește probleme sistemice grave în aplicarea regulilor de responsabilitate. Evaluarea publicată după primele trei săptămâni verifică tocmai dacă cele patru beneficiare cooperează la transferuri.

Spania și Cipru nu mai necesită monitorizare specială

Comisia consideră că schimburile dintre Cipru și celelalte state membre funcționează fără probleme deosebite. Aceeași concluzie se aplică Spaniei, astfel încât cele două țări nu mai necesită monitorizarea specială prevăzută pentru această etapă.

Documentul nu oferă numărul solicitărilor sau al transferurilor efectuate către Cipru și Spania. Concluzia se bazează pe cooperarea operațională și pe lipsa unor practici care ar putea împiedica aplicarea regulilor.

Grecia a început să accepte cazurile care îi revin

Grecia fusese urmărită din cauza practicilor din vechiul sistem Dublin. Comisia a concluzionat în aprilie 2025 că transferurile către partea continentală a Greciei ar trebui să se desfășoare în aceleași condiții ca spre celelalte state membre, cu respectarea jurisprudenței Curții de Justiție.

Autoritățile elene au adoptat la 9 iunie 2026 legislația necesară pentru aplicarea Pactului. Grecia a desemnat punctele aeriene, maritime și terestre unde pot avea loc transferurile și a introdus proceduri pentru informarea centrelor de primire cu aproximativ o săptămână înaintea sosirii persoanelor.

Unitatea națională care gestionează aceste cazuri are acum 69 de angajați și cinci coordonatori. Grecia a lansat și recrutarea altor 116 angajați temporari pentru a gestiona cererile primite și termenele mai scurte introduse de Pact.

În primele săptămâni, opt state au anunțat Comisia că au trimis Greciei cereri de preluare sau notificări privind persoane care ar trebui primite înapoi. Comisia constată că Grecia a renunțat la practica de a nu-și accepta responsabilitatea și nu a transmis răspunsuri negative bazate pe motive din afara noilor reguli.

Unele termene pentru răspuns nu expiraseră încă la momentul evaluării. Niciun stat nu solicitase încă efectuarea fizică a unui transfer către Grecia între 12 iunie și 7 iulie, astfel încât Comisia nu poate stabili dacă schimbarea funcționează și în etapa finală.

Italia a acceptat responsabilitatea, dar a respins transferurile

Italia a suspendat în decembrie 2022 primirea persoanelor transferate prin sistemul Dublin, cu excepția reunificării familiale pentru minorii neînsoțiți. Autoritățile italiene au invocat atunci lipsa locurilor disponibile în centrele de primire.

Circularele din 2022 nu au fost retrase sau înlocuite formal. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în decembrie 2024 că un stat desemnat responsabil nu se poate elibera unilateral de această obligație.

Italia a luat mai multe măsuri pentru aplicarea Pactului. Guvernul a adoptat în iunie un decret privind procedurile de azil la frontieră, verificarea persoanelor, baza de date Eurodac, primirea și returnarea migranților. Parlamentul italian trebuie să transforme decretul în lege în termen de 60 de zile de la publicare.

Unitatea responsabilă pentru transferuri urmează să primească 15 angajați suplimentari, dintre care cel puțin zece vor lucra la cazurile de intrare. Echipa care gestionează în prezent cererile, notificările și transferurile are 12 angajați permanenți și un angajat temporar.

Italia a informat Agenția Uniunii Europene pentru Azil despre aeroporturile, porturile și punctele terestre unde persoanele pot fi transferate. Comisia consideră că rețeaua națională de centre poate primi aceste persoane, inclusiv familii cu copii și solicitanți vulnerabili, iar capacitatea poate fi extinsă dacă numărul transferurilor crește.

Sistemele italiene au fost conectate la noua bază Eurodac, care păstrează date biometrice și ajută autoritățile să stabilească statul responsabil. Rețeaua DubliNet, folosită pentru schimbul de formulare și informații între administrațiile naționale, este de asemenea funcțională.

Aceste pregătiri nu au dus însă la reluarea transferurilor. Opt state au raportat cereri, notificări sau formulare transmise Italiei între 12 iunie și 7 iulie. Autoritățile italiene au acceptat tacit responsabilitatea pentru cazurile primite, ceea ce înseamnă că lipsa unui răspuns în termen produce acceptarea juridică.

În același interval, alte state au cerut 12 transferuri efective către Italia, iar autoritățile italiene le-au respins pe toate. Un singur transfer a avut loc, dar acesta fusese confirmat înainte ca Pactul să înceapă să se aplice.

Noile reguli nu permit statului de destinație să respingă pur și simplu transferul. Atunci când nu poate primi persoana la data propusă, el trebuie să ofere o altă dată, un alt loc sau alte condiții practice și să explice motivul indisponibilității.

Comisia spune că nu există încă indicii concrete că Italia a abandonat suspendarea începută în 2022. Autoritățile italiene nu au demonstrat nici că lucrează activ cu celelalte state asupra transportului, recepției și calendarului necesar pentru reluarea transferurilor.

Italia trebuie să elimine „cu prioritate” toate impedimentele rămase și să înceteze practicile care au împiedicat preluările, potrivit evaluării. Comisia va urmări atât numărul transferurilor, cât și cooperarea practică dintre administrațiile naționale.

Evaluarea acoperă numai primele săptămâni de aplicare a Pactului, iar unele termene procedurale nu expiraseră încă. Comisia va primi date suplimentare de la statele membre și va publica o nouă analiză până la 15 octombrie 2026.





























RELATED ARTICLES