Maia Sandu avertizează că Rusia ar putea folosi Moldova împotriva Uniunii Europene și Ucrainei

Președinta Maia Sandu a avertizat la CEPS că Republica Moldova ar putea fi folosită de Rusia împotriva Uniunii Europene și Ucrainei dacă procesul european al țării se blochează. Ea a spus că miza aderării Republicii Moldova la UE nu este doar prosperitatea unei țări candidate, ci securitatea unei regiuni aflate la granița directă cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Pe scurt

1. Maia Sandu spune că Rusia nu urmărește Moldova ca scop final, ci ar putea folosi țara pentru a crea probleme Uniunii Europene și lumii democratice.

2. Președinta avertizează că o Moldovă controlată politic de Rusia ar deveni un vecin ostil pentru Ucraina, asemănător Belarusului.

3. Republica Moldova are o frontieră de aproximativ 1.200 de kilometri cu Ucraina, ceea ce transformă orientarea sa politică într-o problemă de securitate regională.

4. Sandu spune că amenințările imediate nu vin doar din prezența ilegală a trupelor ruse în Transnistria, ci și din drone, atacuri hibride și manipularea informației.

5. Președinta cere cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană în domeniul apărării, inclusiv pentru interceptoare, tehnologii anti-drone și integrarea industriei de apărare moldovenești în cea europeană.

„Statele membre ale UE trebuie să înțeleagă că fie Moldova este parte a UE, este parte a familiei, și contribuie literalmente la securitatea regiunii, fie Moldova este parte a unei tabere diferite, iar acea tabără diferită este tabăra anti-UE”, a spus Maia Sandu.

Președinta a prezentat aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ca pe o alegere strategică pentru securitatea continentului. În formularea sa, Rusia nu urmărește Moldova pentru Moldova, ci pentru a o folosi ca punct de presiune împotriva Uniunii Europene, Ucrainei și restului lumii democratice.

„Ținta finală a Rusiei nu este Moldova”, a spus Sandu. Ea a adăugat că Moscova vrea să fie prezentă în Moldova pentru a viza Uniunea Europeană și pentru a crea probleme lumii democratice.

Argumentul central al președintei privește frontiera Republicii Moldova cu Ucraina. Sandu a spus că, dacă Rusia ar controla guvernul și majoritatea parlamentară de la Chișinău, Ucraina ar avea un vecin ostil pe o frontieră de aproximativ 1.200 de kilometri.

Ea a comparat acest risc cu situația Belarusului. O Moldovă ostilă Ucrainei ar obliga Kievul să păstreze forțe militare la granița moldoveană și ar deschide Rusiei un nou spațiu de presiune asupra Ucrainei, dar și asupra României.

„Noi facem parte din securitate prin faptul că ne păstrăm suveranitatea și nu permitem Rusiei să folosească Moldova împotriva altora”, a spus Maia Sandu.

Președinta a legat această miză de reziliența democratică a Republicii Moldova. Ea a spus că țara a rezistat interferențelor Rusiei, dar că un stat mic nu poate face acest lucru la nesfârșit dacă este lăsat singur și dacă perspectiva de a deveni parte a Uniunii Europene devine neclară.

Sandu a indicat și o schimbare a tipului de amenințări. Ea a spus că prezența ilegală a aproximativ 200 de militari ruși în Transnistria rămâne o problemă, dar a adăugat că amenințările reale ale momentului sunt dronele, atacurile hibride și manipularea informației.

În privința dronelor, Sandu a spus că acestea încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova și al altor state din regiune. Ea a invocat și incidentele care au vizat România, avertizând că dronele pot produce probleme serioase și că această amenințare va rămâne una pe termen lung.

Președinta a spus că Republica Moldova vrea să înceapă producția de interceptoare și este interesată de investiții din statele membre ale Uniunii Europene, de schimb de tehnologii și de cooperare industrială. Ea a mulțumit pentru sprijinul acordat prin Facilitatea Europeană pentru Pace, dar a spus că este nevoie de o cooperare mai largă, în special pentru țările din regiune.

Sandu a menționat explicit dorința ca industria de apărare a Republicii Moldova să fie integrată în industria europeană de apărare. Pentru Chișinău, această integrare ar însemna nu doar echipamente sau finanțare, ci și participare la un sistem european de protecție împotriva amenințărilor care afectează deja mai multe state.

A doua mare amenințare identificată de Sandu este manipularea informației. Președinta a spus că aceasta va fi cea mai dificilă și periculoasă problemă pentru democrație, mai ales înaintea alegerilor. Ea a descris interferențele Rusiei ca un amestec de finanțări ilegale, criptomonede, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare tot mai sofisticate.

„Dacă mă întrebați de ce sunt cel mai speriată sau îngrijorată pentru următoarele alegeri, este manipularea informației”, a spus Sandu.

Ea a spus că Rusia încearcă să divizeze societățile și să submineze încrederea oamenilor în propriul stat, în instituții și în politicienii pe care Moscova nu îi susține. În cazul Republicii Moldova, interferența a fost mai vizibilă și mai brutală, dar în alte state europene poate fi mai greu de identificat, tocmai pentru că metodele sunt mai discrete.

Sandu a spus că lecția Republicii Moldova este că manipularea trebuie expusă înainte de alegeri, de către instituțiile statului, societatea civilă și presa independentă. După vot, a avertizat ea, efectele sunt mult mai greu de corectat.

Președinta a legat această luptă de sprijinul public pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ea a spus că aproximativ 60% din electoratul Republicii Moldova este puternic pro-european, aproximativ 20% este pro-rus sau anti-UE, iar un alt segment de aproximativ 20% este pro-european, dar se teme de Rusia.

Această ultimă categorie este vulnerabilă la mesajele Moscovei, a spus Sandu, deoarece propaganda rusă încearcă să prezinte aderarea europeană ca pe un risc de război. În campaniile electorale, una dintre principalele narațiuni pro-ruse a fost că Republica Moldova ar putea păți ce a pățit Ucraina dacă votează politicieni pro-europeni.

„În cele din urmă, oamenii au crezut că UE este mai puternică decât Rusia și au ales UE”, a spus Sandu, referindu-se la rezultatul alegerilor și la sprijinul pentru direcția europeană a țării.

Transnistria rămâne un punct sensibil în această ecuație. Sandu a spus că regimul separatist a fost creat de Rusia pentru a se amesteca în afacerile interne ale Republicii Moldova și pentru a împiedica avansul țării. Ea a insistat că decizia privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană trebuie luată la Bruxelles, nu la Moscova.

Președinta a spus că autoritățile de la Chișinău lucrează la reintegrare, inclusiv prin măsuri economice și financiare. Ea a menționat crearea unui fond de convergență, care ar urma să fie alimentat din taxele colectate de la entitățile economice din regiunea transnistreană, din bugetul de stat și din sprijin internațional.

Sandu a recunoscut că reintegrarea va fi costisitoare și va dura mai mulți ani. Cele mai mari costuri ar urma să apară în primii trei ani ai procesului, iar Chișinăul discută cu partenerii internaționali despre administrarea transparentă a fondului.

Mesajul politic al președintei este că extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova nu poate fi separată de securitatea regională. O Moldovă suverană, democratică și ancorată în UE reduce spațiul de acțiune al Rusiei la frontiera Ucrainei și a României. O Moldovă blocată, izolată sau destabilizată ar deveni o vulnerabilitate pentru întreaga regiune.