Parlamentul cere ca veniturile din piața carbonului să finanțeze mai clar decarbonizarea industriei europene

Veniturile obținute de statele membre din comercializarea certificatelor de emisii trebuie folosite mai clar pentru modernizarea industriei și reducerea poluării, a cerut președintele Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară a Parlamentului European, Pierfrancesco Maran. Poziția sa vine după prezentarea unei reforme a sistemului ETS, prin care Comisia Europeană urmărește să îl adapteze obiectivului climatic al UE pentru 2040 și să răspundă riscurilor pentru competitivitatea companiilor europene.

Revizuirea poate modifica modul în care sunt integrate eliminările de carbon, sectoarele acoperite de sistem, protecția împotriva relocării emisiilor, rezerva de stabilitate a pieței și utilizarea veniturilor. Comisia analizează și posibile legături între piața europeană a carbonului și sisteme similare din alte regiuni.

Sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii obligă marile instalații industriale, producătorii de energie, operatorii aerieni și transportul maritim să achiziționeze certificate pentru carbonul eliberat în atmosferă. Numărul total de certificate este limitat și scade în timp, ceea ce crește presiunea economică asupra companiilor pentru a investi în tehnologii cu emisii mai reduse.

Maran a spus că sistemul trebuie să rămână un element central al politicii climatice europene, după ce a contribuit din 2005 la reducerea emisiilor și la finanțarea transformării industriale. Sectoarele acoperite de actualul ETS au emis în 2024 cu aproximativ 50% mai puține gaze cu efect de seră decât în anul lansării mecanismului.

O parte importantă a dezbaterii va privi banii obținuți prin vânzarea certificatelor. Din 2013, veniturile au depășit 250 de miliarde de euro, iar în 2024 s-au apropiat de 40 de miliarde. Aceste sume revin în mare parte statelor membre și pot finanța energie curată, eficiență energetică, infrastructură, tehnologii industriale și măsuri sociale legate de tranziția climatică.

Președintele ENVI cere un angajament clar din partea guvernelor pentru utilizarea transparentă și strategică a fiecărui euro. Banii ar trebui să susțină simultan reducerea emisiilor și capacitatea industriei europene de a concura cu producători din regiuni în care costurile climatice sunt mai scăzute.

Revizuirea va trebui să stabilească și modul în care sistemul poate include eliminările de carbon. Acestea pot proveni din soluții naturale sau tehnologice care extrag dioxidul de carbon din atmosferă și îl stochează, însă integrarea lor într-o piață de certificate necesită reguli privind verificarea, permanența și riscul ca emisiile să fie eliberate ulterior.

O altă temă este posibila extindere a ETS către activități care nu sunt încă incluse. Orice extindere poate mări numărul companiilor obligate să plătească pentru emisii și poate schimba costurile suportate în diferite sectoare, motiv pentru care Parlamentul va analiza efectele asupra investițiilor, consumatorilor și competitivității.

Protejarea industriei împotriva relocării emisiilor rămâne, de asemenea, o problemă centrală. Riscul apare atunci când producția este mutată în țări cu politici climatice mai slabe, iar bunurile sunt apoi importate în UE. Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră acoperă anumite sectoare, dar reforma ETS va analiza situația industriilor care nu intră în domeniul său.

Rezerva de stabilitate a pieței va fi reevaluată pentru a controla mai bine surplusul sau deficitul de certificate. Aceasta retrage certificate atunci când oferta este prea mare și le poate readuce pe piață în anumite condiții, limitând fluctuațiile care ar putea reduce stimulentul pentru investiții sau ar putea produce creșteri bruște ale costurilor.

Comisia analizează și conectarea ETS cu alte piețe internaționale ale carbonului. O asemenea legătură poate permite recunoașterea certificatelor între sisteme, dar presupune standarde comparabile privind plafonul emisiilor, monitorizarea companiilor și sancțiunile pentru nerespectarea regulilor.

Separat de actualul sistem, Uniunea pregătește ETS2 pentru combustibilii utilizați în clădiri, transportul rutier și alte sectoare. Lansarea a fost amânată cu un an și este prevăzută pentru 2028, pentru a permite o introducere mai graduală. Noul mecanism va funcționa separat de piața care acoperă în prezent industria grea și energia.

Comisia ENVI va negocia poziția Parlamentului asupra reformei, iar Maran a cerut un cadru previzibil pentru cetățeni, investitori și industrie. Modificările vor trebui convenite de Parlamentul European și de statele membre înainte de a deveni aplicabile.