Parlamentul European cere „mod pentru tineri” pe social media, fără reclame țintite și cu mai puține funcții addictive

Parlamentul European cere reguli aplicate mai strict pentru social media și platforme online, astfel încât copiii și tinerii să fie protejați de reclame țintite, funcții addictive, conținut nociv, influenceri comerciali și sisteme de inteligență artificială care pot exploata vulnerabilitatea emoțională a minorilor. Raportul a fost adoptat marți în Comisia pentru cultură și educație cu 17 voturi pentru, trei împotrivă și patru abțineri.

Raportul pornește de la ideea că siguranța copiilor nu poate fi lăsată doar în seama părinților sau a școlilor. Eurodeputații spun că responsabilitatea principală trebuie să fie la companiile care proiectează și administrează platformele digitale, mai ales atunci când produsele lor sunt folosite zilnic de minori.

Textul cere ca mediul online să fie construit pe principii precum confidențialitate din proiectare, siguranță ca setare implicită, design adaptat vârstei și transparență algoritmică. În practică, asta înseamnă ca platformele să nu trateze protecția minorilor ca pe o opțiune adăugată ulterior, ci ca pe o condiție de bază a serviciului.

Eurodeputații se concentrează în special pe designul addictive și persuasiv. Raportul cere interzicerea celor mai nocive practici care afectează bunăstarea copiilor și tinerilor și solicită platformelor să introducă măsuri de protecție bazate pe risc pentru sistemele de recomandare.

Sistemele de recomandare sunt importante deoarece ele decid ce conținut vede utilizatorul, cât de repede trece de la o postare la alta și ce tip de materiale îi sunt împinse în față. Pentru minori, aceste mecanisme pot crește expunerea la conținut nociv, la presiune socială, la materiale comerciale sau la comunități care încurajează comportamente periculoase.

Raportul cere și creșterea transparenței algoritmilor. Eurodeputații spun că algoritmii opaci și moderarea neclară limitează capacitatea tinerilor de a înțelege de ce un conținut le este recomandat, suprimat sau eliminat. Această lipsă de claritate le poate reduce capacitatea de a naviga în siguranță în mediul online.

O propunere centrală este introducerea unui „youth mode”. Acest mod ar trebui să dezactiveze reclamele țintite și să limiteze funcțiile addictive pentru minori. O astfel de setare ar schimba experiența copiilor pe platforme, reducând presiunea comercială și mecanismele care îi încurajează să petreacă mai mult timp online.

Eurodeputații vor și consecințe mai clare pentru platformele care nu respectă regulile. Raportul încurajează Comisia să introducă răspundere personală în cazurile de neconformare gravă și persistentă cu dispozițiile privind protecția minorilor.

Influencerii sunt o altă zonă vizată. Raportul notează rolul tot mai important al influencerilor în formarea percepțiilor, aspirațiilor și atitudinilor sociale ale copiilor și tinerilor. Eurodeputații cer Comisiei și statelor membre să dezvolte un cod european de conduită pentru această activitate și o definiție armonizată a „influencer marketing”.

Textul cere protejarea minorilor de exploatare comercială prin „kidfluencing”, situațiile în care copiii sunt transformați în influenceri, și prin „sharenting”, situațiile în care părinții documentează viața copiilor lor online. Aceste practici pot expune minorii la presiune publică, folosire comercială a imaginii și pierderea controlului asupra propriei identități digitale.

Raportul cere și coerență între principalele reguli europene care ating mediul digital: Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, Regulamentul general privind protecția datelor, Digital Services Act, AI Act și viitorul Digital Fairness Act. Pentru platforme, asta înseamnă că obligațiile privind protecția minorilor, datele personale, inteligența artificială, publicitatea și conținutul online trebuie aplicate împreună, nu separat.

Inteligența artificială este tratată ca risc distinct. Eurodeputații cer standarde etice obligatorii pentru „AI companions”, sisteme care simulează prietenii virtuale. Scopul este prevenirea manipulării vulnerabilității emoționale a minorilor, mai ales în cazul copiilor și adolescenților care pot dezvolta atașamente față de aplicații conversaționale.

Raportul cere și mai multă transparență privind antrenarea modelelor AI, inclusiv informații clare despre datele și materialele folosite. Sunt cerute măsuri de protecție a copiilor în modul în care aceste sisteme sunt dezvoltate și puse pe piață.

Eurodeputații cer platformelor să limiteze răspândirea conținutului generat de AI care imită jurnaliști, profesioniști media sau branduri, inclusiv așa-numitele „celebrity scams”. Comisia este îndemnată să trateze aceste practici ca risc sistemic și să intensifice investigațiile aflate în curs în temeiul Digital Services Act.

Raportul cere ca sistemele de recomandare și moderare să ofere mai multă vizibilitate conținutului de încredere, adecvat vârstei, furnizat de organizații media profesionale. Această propunere urmărește să reducă expunerea minorilor la conținut înșelător, manipulativ sau comercial mascat.

Un alt punct privește imaginile sexuale generate sau manipulate cu AI. Eurodeputații cer interzicerea explicită a sistemelor AI care generează, modifică sau alterează imagini sau videoclipuri realiste cu conținut sexual ale unei persoane identificabile fără consimțământ. Raportul cere și interzicerea materialelor sintetice de abuz sexual asupra copiilor.

Textul cere monitorizare sistematică în toate statele membre, cu indicatori comparabili privind obiceiurile digitale ale copiilor, accesul la educație și eficiența măsurilor de protecție. Aici intră restricțiile de vârstă, verificarea vârstei și setările de siguranță.

Raportorul Sandro Ruotolo, din grupul S&D, a spus că responsabilitatea pentru siguranța copiilor și adolescenților trebuie să aparțină în primul rând celor care proiectează și administrează platformele digitale. El a comparat platformele cu produse care trebuie să fie sigure din fabricație.

„We do not ask children to design seat belts and we do not ask parents to install airbags. Manufacturers have a duty to ensure the safety of their products. The same principle must apply to digital platforms”, a spus Sandro Ruotolo.

Datele citate în raport arată dimensiunea problemei. Potrivit Eurostat, în 2024, 97% dintre tinerii din UE foloseau internetul zilnic. Peste 80% dintre tinerii din Europa folosesc social media în fiecare zi, iar copiii și tinerii între 9 și 16 ani petrec în medie trei ore pe zi online. Potrivit Centrului Comun de Cercetare al UE, timpul petrecut pe rețelele sociale de copii și tineri s-a dublat de peste două ori din 2010.

Raportul urmează să fie supus votului întregului Parlament în sesiunea plenară din 14-17 septembrie. Dacă va fi susținut de plen, textul va crește presiunea politică asupra Comisiei și statelor membre pentru aplicarea mai strictă a regulilor existente și pentru noi măsuri privind siguranța minorilor online.

Raportul a fost adoptat marți de Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European. Textul va fi votat de plenul Parlamentului European în sesiunea din 14-17 septembrie.