Parlamentul European cere ca diplomația oceanică să devină o componentă mai importantă a acțiunii externe a UE, după ce eurodeputații au adoptat un raport care leagă securitatea maritimă, combaterea pescuitului ilegal, competitivitatea flotei europene și finanțarea pescuitului de rolul geopolitic al oceanelor.

Pe scurt

1. Parlamentul European cere ca oceanele să fie tratate ca activ geopolitic și economic al UE, nu doar ca dosar de mediu sau pescuit.

2. Eurodeputații solicită acțiuni împotriva flotelor fantomă, pirateriei și pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat practicat de țări terțe.

3. Raportul cere cooperare mai strânsă între statele membre și agențiile UE, inclusiv Frontex, și consolidarea misiunilor navale militare și nemilitare.

4. Eurodeputații avertizează că propunerea pentru bugetul UE 2028, 2034 prevede doar 2 miliarde de euro pentru pescuit și acvacultură, cu 66% mai puțin decât în bugetul multianual anterior.

5. Raportul a fost adoptat cu 430 de voturi pentru, 107 împotrivă și 115 abțineri.

Parlamentul European a adoptat marți un raport care cere ca diplomația oceanică să fie tratată ca element central al acțiunii externe a UE, în contextul importanței geostrategice a mărilor și oceanelor pentru securitate, economie, pescuit și aprovizionarea alimentară. Textul a fost adoptat cu 430 de voturi pentru, 107 împotrivă și 115 abțineri.

Eurodeputații susțin că UE are cea mai mare zonă maritimă colectivă din lume, o poziție geostrategică în fiecare ocean datorită regiunilor ultraperiferice, un sector semnificativ al pescuitului și standarde de mediu puternic reglementate. În acest context, ei cer ca diplomația oceanică să fie integrată mai vizibil în politica externă a Uniunii.

Raportul cere o cooperare mai strânsă între statele membre și agențiile UE pentru exploatarea durabilă a resurselor marine, promovarea standardelor europene și combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat. Eurodeputații menționează inclusiv rolul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Frontex, în această cooperare.

Parlamentul European cere măsuri împotriva flotelor fantomă ale țărilor terțe, pirateriei și actelor de intimidare care afectează pescarii europeni și infrastructurile maritime ale UE. Raportul solicită inclusiv consolidarea misiunilor navale militare și nemilitare ale Uniunii pentru combaterea pescuitului ilegal, a traficului și a flotelor fantomă, care cresc riscul de deversări de petrol.

Eurodeputații cer Comisiei Europene să întărească verificarea activităților de pescuit rusești, inclusiv a transbordărilor, și să aplice restricții suplimentare asupra importurilor rusești. Solicitarea plasează politica de pescuit într-un cadru mai larg de securitate maritimă și control al activităților statelor terțe în zonele de interes ale UE.

Raportul subliniază importanța participării UE la organizațiile regionale de gestionare a pescuitului și a acordurilor de parteneriat durabil în domeniul pescuitului pentru asigurarea unor condiții echitabile de concurență pentru pescarii europeni. Eurodeputații cer Comisiei să aplice integral regulile UE în raport cu țările terțe care permit practici ce epuizează stocurile de pește.

Parlamentul cere ca practicile nesustenabile să fie combătute inclusiv prin instrumente juridice și comerciale, precum restricții comerciale și interdicții de import. Obiectivul este protejarea stocurilor de pește, dar și reducerea concurenței neloiale față de pescarii europeni, care operează sub standarde de mediu și control mai stricte.

În privința competitivității pescuitului și acvaculturii, eurodeputații cer reducerea poverii administrative și simplificarea procedurilor, în special în contextul evaluării în curs a politicii comune în domeniul pescuitului. Raportul solicită proceduri mai rapide pentru proiectele care consolidează securitatea și suveranitatea alimentară a UE.

Eurodeputații atrag atenția că 75% din flota UE este folosită în pescuitul la scară mică și cer Comisiei și statelor membre să facă mai mult pentru creșterea competitivității acestui segment. Măsurile propuse includ promovarea informării consumatorilor, trasabilitatea produselor și politici țintite pentru atragerea noilor generații de pescari.

Raportul menționează nevoia de perspective profesionale mai bune, investiții în flote moderne, sigure și digitalizate și programe de formare. Eurodeputații cer statelor membre să asigure implementarea completă a sistemului CATCH pentru toate produsele importate în UE, ca instrument de trasabilitate și control al capturilor.

Parlamentul European avertizează că finanțarea sectorului nu este garantată în viitorul buget multianual al UE. Potrivit raportului, propunerea pentru perioada 2028, 2034 alocă doar 2 miliarde de euro pentru pescuit și acvacultură, ceea ce reprezintă o reducere de 66% față de bugetul multianual anterior.

Eurodeputații susțin că sunt necesare resurse financiare semnificative la nivel european și național pentru sprijinirea pescuitului la scară mică și a comunităților de coastă, refacerea stocurilor de pește și consolidarea rezilienței și competitivității pe termen lung a sectorului european al pescuitului.

„Diplomația oceanică începe cu pescarii noștri, cei care se află în prima linie a mărilor noastre, ale căror mijloace de trai, cunoștințe și reziliență susțin comunitățile maritime ale Europei și securitatea alimentară. Prin realitatea lor, economia, securitatea și identitatea Europei întâlnesc provocările unei lumi în schimbare”, a declarat raportoarea Željana Zovko, eurodeputată PPE din Croația.

„În climatul geopolitic de astăzi, oceanul nu mai este doar un spațiu comun, este o arenă strategică în care se definesc reziliența, puterea și responsabilitatea. În calitate de raportoare a acestui raport, subliniez urgența acestui moment”, a adăugat Željana Zovko.

Mările și oceanele acoperă 65% din teritoriul UE, reprezentând cea mai mare zonă maritimă colectivă din lume, cu 25 de milioane de kilometri pătrați de zone economice exclusive și 70.000 de kilometri de coastă. Aproximativ 40% dintre cetățenii UE trăiesc la mai puțin de 50 de kilometri de mare.

Sectorul pescuitului și acvaculturii din UE asigură aproximativ 193.000 de locuri de muncă și contribuie cu 5,5 miliarde de euro pe an la economia Uniunii. În același timp, UE importă 70% din produsele sale pescărești și de acvacultură, ceea ce reduce autosuficiența și poate expune sectorul la practici neloiale.

Provocările legate de pescuitul excesiv, schimbările climatice și lipsa de interes a generațiilor tinere contribuie la declinul continuu al flotei europene. UE este parte contractantă la 18 organizații regionale de gestionare a pescuitului și are în prezent 13 acorduri de parteneriat durabil în domeniul pescuitului cu țări terțe.

Diplomația oceanică este una dintre cele șase priorități principale ale Pactului european pentru oceane, strategia UE care urmărește protejarea ecosistemelor marine și dezvoltarea economiei albastre. UE a susținut ratificarea și intrarea în vigoare a Acordului privind biodiversitatea dincolo de jurisdicția națională, cunoscut ca BBNJ.