Parlamentul European vede Muntenegru și Albania în avans pe drumul spre Uniunea Europeană, dar cere reforme mai rapide în Balcanii de Vest

Parlamentul European a transmis miercuri un mesaj diferențiat pentru cinci țări din Balcanii de Vest care vor să adere la Uniunea Europeană: Muntenegru este cel mai avansat candidat, Albania progresează rapid, iar Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Macedonia de Nord trebuie să depășească blocaje politice și instituționale care le încetinesc parcursul european. Eurodeputații au adoptat rapoarte separate privind Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord, cu accent pe reforme, statul de drept, funcționarea instituțiilor și capacitatea politică de a merge mai departe cu negocierile de aderare.

Pe scurt

1. Parlamentul European a evaluat progresele a cinci țări din Balcanii de Vest: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru și Macedonia de Nord.

2. Muntenegru este prezentat ca cel mai avansat candidat, cu obiectivul de a deveni al 28-lea stat membru al Uniunii Europene până în 2028.

3. Albania vrea să încheie negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2027, dar eurodeputații avertizează că ritmul depinde de calitatea reformelor.

4. Kosovo și Macedonia de Nord sunt criticate pentru lipsa de progres față de rapoartele anterioare.

5. Bosnia și Herțegovina este îndemnată să pună capăt obstrucționismului politic, vetourilor motivate politic și retoricii divizive.

Pentru un cititor care nu urmărește zilnic dosarul extinderii, voturile din Parlamentul European arată diferența dintre țările care au intrat într-o etapă de negociere aproape tehnică și cele care încă se lovesc de blocaje politice de bază. Aderarea la Uniunea Europeană înseamnă adoptarea și aplicarea legislației europene, dar și instituții stabile, justiție funcțională, luptă credibilă împotriva corupției și capacitate administrativă de a pune regulile în practică.

Muntenegru rămâne țara cea mai aproape de aderare. Eurodeputații au salutat progresul constant al reformelor și ambiția Podgoriței de a finaliza negocierile până la sfârșitul anului 2026 și de a deveni al 28-lea stat membru al Uniunii Europene până în 2028. Raportul privind Muntenegru a fost adoptat cu 486 de voturi pentru, 101 împotrivă și 75 de abțineri.

Mesajul pentru Muntenegru este însă și politic, nu doar tehnic. Parlamentul European spune că, pe lângă îndeplinirea criteriilor de reformă, orientarea europeană strategică și angajamentul ferm al reprezentanților politici față de statalitatea independentă a țării rămân criterii esențiale în procesul de aderare.

Albania primește, la rândul ei, un semnal pozitiv. Raportul, adoptat cu 483 de voturi pentru, 103 împotrivă și 70 de abțineri, salută progresul rapid din ultimii ani, dar cere autorităților să se asigure că legile adoptate sunt aplicate integral. Pentru Tirana, miza nu mai este doar adoptarea reformelor pe hârtie, ci capacitatea de a demonstra că acestea schimbă funcționarea instituțiilor și a administrației.

Eurodeputații atrag atenția că Albania trebuie să depășească polarizarea politică internă, să îmbunătățească cultura politică, să întărească statul de drept și să consolideze reformele anticorupție. Parlamentul notează ambiția Albaniei de a închide negocierile de aderare până la sfârșitul anului 2027, dar subliniază că termenul va depinde de calitatea reformelor, nu doar de voința politică declarată.

În cazul Bosniei și Herțegovinei, tonul este mult mai sever. Raportul a fost adoptat cu 478 de voturi pentru, 116 împotrivă și 54 de abțineri, iar Parlamentul își reafirmă sprijinul pentru aderarea țării la Uniunea Europeană pe baza unității, suveranității și integrității teritoriale. Sprijinul este însă condiționat de reforme care să întărească instituțiile democratice, statul de drept, lupta împotriva corupției și crimei organizate și garantarea drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii.

Eurodeputații cer liderilor politici din Bosnia și Herțegovina să își reînnoiască angajamentul față de aderarea la Uniunea Europeană și să implementeze fără întârziere reformele amânate de mult timp. Parlamentul cere încetarea obstrucționismului, a vetourilor motivate politic și a retoricii divizive, pe care le consideră obstacole directe în calea aspirațiilor europene ale țării.

Kosovo este într-o situație diferită, dar la fel de complicată. Parlamentul apreciază angajamentul continuu al Kosovo față de cererea de aderare la Uniunea Europeană, însă se declară îngrijorat de incapacitatea de a forma o legislatură și un guvern funcționale timp de peste un an. Raportul privind Kosovo a fost adoptat cu 412 voturi pentru, 174 împotrivă și 58 de abțineri.

Eurodeputații cer guvernului de la Priștina să accelereze reformele legate de Uniunea Europeană, în special în domeniile statului de drept, libertăților fundamentale și luptei împotriva corupției. Raportul subliniază și că normalizarea relațiilor cu Serbia, inclusiv implementarea acordurilor de la Bruxelles și Ohrid, rămâne esențială pentru ambițiile europene ale Kosovo.

Macedonia de Nord primește unul dintre cele mai prudente mesaje. Parlamentul European își reafirmă sprijinul deplin pentru aderarea țării la Uniunea Europeană, dar regretă lipsa de progres de la raportul din 2025, mai ales în domeniile statului de drept, reformei judiciare și luptei împotriva corupției. Raportul a fost adoptat cu 411 voturi pentru, 120 împotrivă și 120 de abțineri.

Pentru Skopje, blocajul cel mai vizibil rămâne politic. Eurodeputații spun că este nevoie urgentă de un angajament politic reînnoit și de cooperare între partide, inclusiv pentru adoptarea amendamentelor constituționale necesare deschiderii primului cluster de negociere. Fără aceste schimbări, procesul de aderare rămâne blocat chiar dacă sprijinul european pentru țară continuă.

Cele cinci rapoarte arată că extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest nu avansează uniform. Parlamentul European susține aderarea țărilor candidate, dar mesajul său este că fiecare stat va fi evaluat după reformele pe care le aplică, stabilitatea instituțiilor și capacitatea de a rezolva probleme politice interne care afectează direct parcursul european.