Productivitatea muncii a crescut cu 0,9% în UE în trimestrul al doilea, dar România a avut cea mai mare scădere pe ore lucrate

Productivitatea muncii în Uniunea Europeană și-a accelerat creșterea în trimestrul al doilea din 2026, avansând cu 0,9% raportat la numărul persoanelor ocupate și cu 0,8% raportat la orele lucrate față de aceeași perioadă a anului trecut. România a evoluat în direcția opusă, cu o scădere de 0,8% pe persoană ocupată și de 1,2% pe oră lucrată, aceasta din urmă fiind cea mai mare reducere înregistrată dintre statele UE.

Productivitatea muncii a continuat să se îmbunătățească în Uniunea Europeană în primăvara lui 2026, iar ritmul de creștere a fost mai puternic decât la începutul anului. În trimestrul al doilea, producția reală generată de fiecare persoană ocupată a fost cu 0,9% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, iar producția raportată la fiecare oră lucrată a crescut cu 0,8%.

În primul trimestru, ambele măsuri ale productivității crescuseră cu 0,4% față de anul precedent, ceea ce înseamnă că avansul s-a accelerat în perioada aprilie-iunie.

Eurostat calculează productivitatea muncii combinând datele privind produsul intern brut cu cele privind ocuparea forței de muncă. Indicatorul arată câtă producție reală este generată fie de fiecare persoană ocupată, fie pentru fiecare oră lucrată.

Cele două măsuri pot evolua diferit deoarece numărul de persoane care lucrează și volumul total al orelor lucrate nu se modifică întotdeauna în același ritm. Calculul pe oră oferă astfel o imagine asupra volumului de producție realizat pentru timpul efectiv de muncă, în timp ce calculul pe persoană ocupată raportează producția la numărul total al celor care lucrează.

Creșterea productivității a fost răspândită în cea mai mare parte a Uniunii, dar diferențele dintre state au rămas importante.

Slovenia a înregistrat cea mai mare creștere a productivității calculate pe persoană ocupată, cu 4,5% față de trimestrul al doilea din 2025. Danemarca a urmat cu un avans de 3,6%, iar Lituania cu 3,5%.

La celălalt capăt al clasamentului, numai trei state membre au înregistrat o scădere după acest indicator. Irlanda a avut o reducere de 1%, România de 0,8%, iar Italia de 0,4%.

Situația României este și mai slabă atunci când productivitatea este raportată la orele efectiv lucrate. Eurostat indică o scădere de 1,2%, cea mai mare dintre toate statele membre pentru care au fost raportate declinuri.

Cehia a avut a doua cea mai mare reducere, de 0,8%, iar Portugalia a urmat cu o scădere de 0,5%. Irlanda, deși înregistrase un recul atunci când productivitatea era raportată la numărul persoanelor ocupate, a avut un nivel stabil în calculul pe oră lucrată.

În total, productivitatea pe oră lucrată a scăzut în cinci state membre.

Și în acest clasament Slovenia a avut cea mai bună evoluție. Productivitatea pe oră lucrată a crescut cu 5,8% față de trimestrul al doilea din 2025, cel mai puternic avans din UE.

Danemarca a înregistrat o creștere de 3,5%, iar Letonia de 3,4%.

Diferențele dintre cele două clasamente apar și în cazul Lituaniei și Letoniei. Lituania se află între primele trei state atunci când productivitatea este calculată pe persoană ocupată, în timp ce Letonia intră în top trei atunci când indicatorul este raportat la orele lucrate.

Pentru România, cele două metode arată însă aceeași direcție: producția reală raportată atât la numărul persoanelor ocupate, cât și la timpul efectiv lucrat a fost mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Datele Eurostat nu explică în această publicare cauzele diferențelor dintre state și nu separă contribuția diferitelor sectoare economice la evoluția productivității. Ele arată însă că, în timp ce media UE a continuat să se îmbunătățească, rezultatele naționale au rămas foarte diferite.

Productivitatea muncii este unul dintre indicatorii utilizați pentru a măsura eficiența cu care o economie transformă munca în producție. Creșterea productivității poate permite economiei să producă mai mult fără o creștere proporțională a numărului de angajați sau a timpului lucrat.

Eurostat urmărește indicatorul atât pe persoană ocupată, cât și pe oră lucrată, folosind datele privind PIB-ul real și ocuparea forței de muncă.

În trimestrul al doilea din 2026, ambele măsuri au indicat o accelerare la nivelul Uniunii față de primul trimestru, dar România a rămas printre puținele economii în care productivitatea a scăzut în comparație anuală.