
România a găzduit 38.020 de studenți veniți din străinătate pentru obținerea unei diplome universitare în 2024, cu aproape 5% mai mulți decât în anul precedent, potrivit datelor Eurostat. Republica Moldova era principala țară de origine, cu o treime din total, iar 45,4% dintre studenții internaționali urmau programe de sănătate și asistență socială. Comunicatul european privind mobilitatea raportează 1,65 milioane de studenți internaționali în UE, în timp ce analiza statistică detaliată publică aproximativ 1,83 milioane pentru același an, o diferență relevantă pentru comparațiile europene.
Pe scurt
-
România a înregistrat 38.020 de studenți internaționali în 2024, față de 36.216 în 2023. Creșterea de 1.804 reprezintă aproape 5%. OCDE estimează că aceștia formau aproximativ 7% din totalul studenților din țară.
-
Republica Moldova reprezenta 33,4% din țările de origine ale studenților găzduiți de România, Franța 11%, iar Italia 7,5%. În metodologia mobilității, originea se stabilește în principal după țara studiilor secundare.
-
Aproximativ 45,4% dintre studenții internaționali din România urmau sănătate și asistență socială. Categoria statistică este mai largă decât medicina.
-
Germania, Franța și Țările de Jos sunt principalele destinații europene. Comunicatul Eurostat indică un total UE de 1,65 milioane, iar analiza detaliată aproximativ 1,83 milioane. Datele olandeze sunt incomplete la nivel doctoral, iar agregatele trebuie interpretate cu această limită.
-
Cifrele privesc studii în străinătate pentru obținerea unei diplome. Schimburile temporare de studiu, inclusiv cele sprijinite prin Erasmus+, sunt măsurate separat.
-
Pentru 2030, UE urmărește ca cel puțin 23% dintre absolvenții de învățământ superior să aibă o experiență de mobilitate în străinătate. Acest obiectiv privește absolvenții și experiențele lor, în timp ce statistica prezentată măsoară înscrierile.
Datele publicate de Eurostat cu ocazia Zilei internaționale a studenților arată extinderea mobilității pentru diplomă în universitățile europene. În România, numărul a crescut de la 25.824 în 2016 la 38.020 în 2024, un avans de aproximativ 47%, calculat din seria statistică.
În raportul Education at a Glance 2026, OCDE prezintă pentru România aproximativ 38.000 de studenți internaționali și o pondere de 7% din înscrierile terțiare din 2024. Aceasta rămâne sub ponderile unor destinații precum Germania, Austria, Cehia și Portugalia.
Republica Moldova este principala țară de origine pentru studenții internaționali din România. Eurostat înregistrează 12.680 de studenți din această categorie în 2024, echivalentul a 33,4%. Urmează Franța, cu 4.173, aproximativ 11%, și Italia, cu 2.836, aproximativ 7,5%.
În metodologia Eurostat, originea se stabilește în principal după țara în care persoana a absolvit studiile secundare înainte de înscrierea în învățământul superior. Unele state utilizează reședința anterioară sau cetățenia atunci când criteriul educațional nu este disponibil. Pentru România, aceste cifre descriu mobilitatea educațională, iar cetățeniile multiple sau locul ulterior de muncă necesită statistici proprii.
Structura pe domenii arată o concentrare în sănătate și asistență socială, cu 17.272 de studenți, respectiv 45,4% din totalul internațional găzduit de România. Categoria include medicina și alte specializări sanitare și sociale. Ponderea corespunzătoare în agregatul UE publicat în seria pe domenii este de 13,7%.
Afacerile, administrația și dreptul reprezentau 15,6% dintre studenții internaționali din România, ingineria, producția și construcțiile 10,8%, iar artele și științele umaniste 7,6%. Datele descriu programele urmate. Numărul absolvenților care rămân ulterior să lucreze în România trebuie urmărit separat.
După nivelul programului, Eurostat raportează pentru România 14.070 de studenți internaționali la licență sau nivel echivalent, 22.987 la masterat sau nivel echivalent și 963 la doctorat. Categoria masteratului și programelor echivalente reprezenta aproximativ 60,5% din total.
Analiza europeană arată că în România, Bulgaria, Letonia și Lituania, cea mai ridicată pondere a studenților internaționali în totalul studenților de la același nivel era la masterat. În 19 state membre, această pondere atingea maximul la doctorat. La nivelul UE, 22,2% dintre doctoranzi erau mobili internațional în 2024.
Germania a găzduit 438.260 de studenți internaționali, Franța 284.865, iar Țările de Jos 176.470, potrivit comunicatului Eurostat. Datele olandeze exclud nivelul doctoral. Italia raporta 123.392, Spania 113.650, Polonia 95.120 și Austria 92.054.
Creșterile au fost diferite între țări. Germania avea 423.197 de studenți internaționali în 2023, Franța 276.217, iar Italia 106.450. Aceste evoluții arată modificarea numărului de înscrieri, în condițiile și cu definițiile statistice utilizate de fiecare sistem.
Clasamentul după ponderea în totalul studenților are o structură diferită de cel după numărul absolut. Luxemburg găzduia 4.305 studenți internaționali în 2024, dar aceștia reprezentau 51,5% din sistemul său terțiar. Urmau Malta, cu 35,6%, Cipru, cu 21,6%, și Austria, cu 20,8%. Cele mai mici ponderi erau în Grecia, cu 2,6%, Croația, cu 3,5%, și Spania, cu 4,6%.
Comunicatul Eurostat din 17 noiembrie indică aproximativ 1,65 milioane de studenți internaționali în UE, cu 4% mai mulți decât în 2023 și echivalentul a 8,7% din înscrieri, potrivit agregării folosite în acea publicație. Aproximativ 514.590 proveneau din alte state membre, iar 1,14 milioane din afara Uniunii. Seria prezentată în comunicat începe în 2016, cu aproximativ 1,2 milioane, și depășește 1,5 milioane în 2023.
Analiza detaliată Learning mobility statistics, bazată pe date extrase în mai 2026, publică însă aproximativ 1,83 milioane pentru 2024. Ea atribuie Germaniei aproximativ 24% din totalul european. Cele două publicații folosesc astfel totaluri diferite pentru același an.
În setul de date pe țara de origine, interogat de 2eu.brussels, totalul olandez pentru ansamblul nivelurilor terțiare lipsește, deși există valori pe niveluri. Nivelurile disponibile însumează 176.470 de studenți. Adăugarea acestora la agregatul UE de circa 1,65 milioane conduce la aproximativ 1,827 milioane, apropiat de totalul din analiza detaliată. Această corespondență numerică indică o problemă de acoperire a agregării și impune păstrarea separată a totalurilor și ponderilor din fiecare publicație.
Valorile naționale ale României sunt consecvente în seria de mobilitate și în cea pe domenii. Diferența dintre totalurile europene afectează în special calculele privind cotele țărilor în ansamblul UE.
Indicatorul urmărește persoanele care studiază într-o altă țară pentru a obține o diplomă, denumite în metodologia internațională degree-mobile students. Mobilitatea temporară, prin care un student petrece o perioadă de studiu sau practică în străinătate și rămâne înscris pentru diplomă la instituția de origine, formează categoria credit mobility.
Un semestru Erasmus+ intră în mod obișnuit în această a doua categorie. În schimb, înscrierea unei persoane care a terminat școala secundară în Republica Moldova pentru a obține o diplomă universitară în România este, în principiu, mobilitate pentru diplomă.
Statisticile sunt colectate prin sistemul comun UNESCO–OCDE–Eurostat și acoperă nivelurile ISCED 5–8, de la programe terțiare scurte la licență, masterat și doctorat. Ele descriu înscrierile la un moment sau într-o perioadă de referință a anului universitar. Comparabilitatea este influențată de definițiile naționale ale originii și de nivelurile pentru care există raportări.
Cadrul european pentru educație stabilește pentru 2030 ca cel puțin 23% dintre absolvenții învățământului superior să fi avut o experiență de mobilitate în străinătate. Uniunea urmărește și primirea anuală a cel puțin 350.000 de persoane din afara UE pentru a studia și a obține o diplomă terțiară.
Aceste obiective se măsoară prin fluxuri și experiențe educaționale specifice. Urmărirea lor presupune date despre noile intrări, absolvire și mobilitatea temporară, pe lângă numărul studenților deja înscriși într-un anumit an.

















