
România are a doua cea mai mică pondere din Uniunea Europeană a persoanelor cu studii superioare în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM), dar ocupă locul al cincilea la ponderea studenților înscriși în aceste domenii. Eurostat arată că 4,9% dintre persoanele de 15–74 de ani din România aveau o calificare superioară STEM în 2025, față de 8,5% în UE. În rândul studenților, ponderea era de 31,2% în 2024, peste media europeană de 27,1%.
Pe scurt
-
România avea 4,9% din populația de 15–74 de ani cu studii superioare STEM în 2025, cu 3,6 puncte procentuale sub media UE. Numai Italia avea o valoare mai mică, de 4,4%.
-
La înscrierile universitare, România ocupa locul al cincilea în UE. În 2024, 31,2% dintre studenți urmau domenii STEM, față de 27,1% în ansamblul Uniunii.
-
Indicatorii au baze diferite. Primul raportează calificările deja obținute la o grupă largă de populație, iar al doilea raportează înscrierile STEM la totalul studenților.
-
UE urmărește pentru 2030 ca cel puțin 32% dintre studenți să urmeze domenii STEM și cel puțin 40% dintre studenții STEM să fie femei. Sunt ținte colective europene. În 2024, ponderea femeilor era de 32,2%.
-
Rata de ocupare a persoanelor de 20–64 de ani cu studii superioare STEM era de 90,4% în România în 2025, față de 88,2% în UE. Indicatorul măsoară existența unui loc de muncă, indiferent de corespondența lui cu diploma.
-
Datele provin din ancheta europeană asupra forței de muncă și din colectarea administrativă UNESCO–OCDE–Eurostat privind educația. Diferențele de vârstă, an și populație de referință trebuie păstrate în comparații.
Datele publicate de Eurostat la 18 noiembrie descriu două laturi ale formării competențelor tehnice. Calificările existente în populație reflectă rezultatele acumulate ale educației, în timp ce înscrierile arată orientarea programelor urmate de studenți.
În 2025, Irlanda avea cea mai mare pondere a persoanelor de 15–74 de ani cu studii superioare STEM, de 12%, urmată de Suedia, cu 11,9%, și Lituania, cu 11,7%. Luxemburg și Austria înregistrau fiecare 11,2%. La celălalt capăt se aflau Italia, cu 4,4%, România, cu 4,9%, și Cehia, cu 6,1%.
Italia și România erau singurele state sub 5%. Decalajul României era de 3,6 puncte procentuale față de media UE și de 7,1 puncte față de Irlanda. În total, 13 state membre depășeau media europeană.
La înscrierile din 2024, Irlanda conducea cu 36,4%, urmată de Finlanda, cu 35,8%, Germania, cu 35,4%, Grecia, cu 34,4%, și România, cu 31,2%. România era astfel cu 4,1 puncte procentuale peste media Uniunii. Malta avea cea mai mică pondere, de 13,2%, urmată de Cipru, cu 14,7%, și Țările de Jos, cu 18,8%.
|
Stat |
Populație 15–74 ani cu studii superioare STEM, 2025 |
Studenți înscriși în STEM din totalul studenților, 2024 |
|---|---|---|
|
Irlanda |
12,0% |
36,4% |
|
Suedia |
11,9% |
29,2% |
|
Lituania |
11,7% |
25,6% |
|
Austria |
11,2% |
29,0% |
|
UE27 |
8,5% |
27,1% |
|
Germania |
10,7% |
35,4% |
|
Finlanda |
10,6% |
35,8% |
|
Grecia |
7,0% |
34,4% |
|
România |
4,9% |
31,2% |
|
Italia |
4,4% |
25,0% |
|
Cehia |
6,1% |
24,9% |
Comparația folosește denominatori diferiți. Persoanele cu o diplomă STEM sunt raportate la întreaga populație de 15–74 de ani, inclusiv la cei care au alte calificări sau nu au urmat facultatea. Studenții STEM sunt raportați numai la totalul celor înscriși în învățământul superior. Înscrierile oferă informații despre formarea viitoare, în timp ce absolvirea și parcursul profesional se măsoară separat.
Eurostat utilizează nivelurile ISCED 5–8, de la studii superioare de scurtă durată la licență, masterat și doctorat. Domeniile STEM includ științele naturii, matematica și statistica, tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și ingineria, producția și construcțiile.
Calificările populației sunt măsurate prin Ancheta europeană asupra forței de muncă, bazată pe cercetări armonizate în gospodării. Înscrierile provin din colectarea administrativă comună UNESCO–OCDE–Eurostat. Datele descriu diferențele dintre state, iar explicarea lor ar necesita informații suplimentare despre participarea la educație, finalizarea studiilor, structura generațiilor și mobilitatea absolvenților.
La nivel european, ponderea studenților STEM s-a modificat puțin în ultimul deceniu. Ea era de 27,2% în 2016 și de 27,1% în 2024. Între 2015 și 2024, cele mai mari creșteri naționale au fost în Irlanda, cu 9,6 puncte procentuale, Luxemburg, cu 8,1 puncte, și Danemarca, cu 5,3 puncte. Cele mai mari scăderi au fost în Malta, cu 8,2 puncte, Polonia, cu 6,4 puncte, și Cipru, cu 3,6 puncte.
Consiliul UE a inclus în cadrul de cooperare educațională pentru 2026–2030 obiectivul ca cel puțin 32% dintre studenții din învățământul superior să fie înscriși în STEM. Față de acest reper, media europeană din 2024 era mai mică cu 4,9 puncte procentuale, iar valoarea României cu 0,8 puncte.
Rezoluția precizează că obiectivele sunt urmărite colectiv de statele membre, ținând seama de particularitățile sistemelor naționale. Statele sunt invitate să își stabilească propriile ținte relevante. Planul strategic pentru educația STEM, prezentat de Comisie în martie 2025 în cadrul Uniunii competențelor, oferă direcțiile de acțiune pentru aceste domenii.
Participarea femeilor rămâne sub ținta europeană de 40% în învățământul superior STEM. În 2024, ele reprezentau 32,2% dintre studenți, față de aproximativ 31% în 2016. Suedia avea circa 38,5%, iar Ungaria 24,9%.
La doctoratele în tehnologia informației și comunicațiilor, femeile reprezentau 24,4% dintre studenți în 2024, față de 20,5% în 2015. Obiectivul pentru 2030 este de cel puțin o treime. Separat, UE urmărește ca minimum 5% dintre toți doctoranzii să urmeze programe TIC, față de 3,9% în 2024.
Calificările STEM sunt asociate și cu rate ridicate de ocupare. Pentru persoanele de 20–64 de ani cu studii superioare în aceste domenii, România înregistra 90,4% în 2025, peste media UE de 88,2%. Polonia avea 93,8%, Ungaria 92,3%, Lituania 92,2%, iar Bulgaria 91,8%.
Analiza grupei mai largi de 15–74 de ani dă valori diferite, deoarece include și numeroase persoane retrase din activitate. În UE, 80,4% dintre cei cu studii superioare STEM erau ocupați, 3,1% șomeri și 16,6% în afara forței de muncă. Valorile sunt rotunjite. Ocuparea poate include și activități din afara specializării absolvite.
În aceeași grupă de vârstă, rata de ocupare era de 76,7% pentru femei și de 81,7% pentru bărbați. Femeile aveau o rată mai mică în 26 de state membre, cu decalaje de peste zece puncte procentuale în Bulgaria, Malta, Letonia și Cehia. Croația era singura excepție.
La nivelul întregii forțe de muncă ocupate din UE, 11,1% aveau studii superioare STEM. Ponderea ajungea la 40,2% în informații și comunicații și la 26,1% în activități profesionale, științifice și tehnice. Era de 19,7% în industria extractivă, utilități și gestionarea deșeurilor, 16,5% în industria prelucrătoare și 12,9% în construcții.
Pentru România, evoluția viitoare a bazei de specialiști va depinde de finalizarea studiilor și de parcursul profesional al cohortelor actuale. Datele despre înscrieri și ocupare oferă repere pentru urmărirea acestui parcurs, alături de indicatorul calificărilor deja existente în populație.

















