Tribunalul UE respinge acțiunile a șase universități ungare împotriva restricțiilor de finanțare europeană

Tribunalul Uniunii Europene a respins acțiunile introduse de universitățile din Debrecen, Óbuda, Semmelweis, Miskolc, Dunaújváros și Universitatea de Medicină Veterinară din Budapesta împotriva restricției care împiedică Comisia Europeană să încheie noi angajamente juridice finanțate din bugetul UE cu trusturile ungare de interes public și cu entitățile administrate de acestea. Hotărârile clarifică modul în care poate fi aplicat Regulamentul privind condiționalitatea legată de statul de drept, dar nu reprezintă o nouă suspendare a tuturor fondurilor europene pentru Ungaria și nici o condamnare penală a universităților implicate.

Litigiile au început după ce Consiliul a adoptat în decembrie 2022 măsuri pentru protejarea bugetului Uniunii în contextul problemelor identificate privind statul de drept în Ungaria. Una dintre dispoziții interzice Comisiei, atunci când execută bugetul prin gestiune directă sau indirectă, să își asume noi angajamente juridice cu trusturile de interes public create în baza legislației ungare din 2021 sau cu entități administrate de asemenea structuri. Reforma universitară din Ungaria transferase anterior drepturile de fondare și administrare ale unui număr important de instituții de învățământ superior de la stat către asemenea fundații.

Cele șase universități au cerut Tribunalului anularea acestei dispoziții, argumentele lor nefiind însă identice în toate cauzele. Printre motivele invocate s-au numărat lipsa competenței Consiliului, motivarea insuficientă a măsurii, lipsa unor încălcări individuale ale statului de drept de către universitățile afectate, absența unei legături suficiente între problemele identificate și protecția bugetului Uniunii, disproporționalitatea măsurii, afectarea libertății academice și limitarea libertății de a presta servicii.

Tribunalul a respins aceste argumente și a stabilit că, prin adoptarea măsurii, Consiliul și-a exercitat competența în materie de protejare și executare a bugetului european, nu competențe de organizare a educației sau cercetării în Ungaria. Faptul că măsura poate produce efecte asupra participării la Erasmus+ sau Horizon Europe nu transformă, în evaluarea instanței, intervenția bugetară într-o reglementare europeană a sistemului universitar ungar.

Un element central al hotărârilor privește natura riscului pe care UE trebuie să îl demonstreze. Tribunalul consideră că trusturile de interes public pot avea un rol direct în distribuirea fondurilor europene către beneficiarii finali și că problemele sistemice de guvernanță pot crea riscuri pentru modul în care sunt utilizate aceste fonduri. În cazul Erasmus+, instanța arată că un conflict de interese ar putea influența procese precum selectarea studenților beneficiari sau recunoașterea cursurilor eligibile, introducând criterii care nu țin exclusiv de meritul academic.

În acest context, Tribunalul nu a cerut demonstrarea unei fraude individuale pentru fiecare dintre cele șase universități. Logica mecanismului de condiționalitate este preventivă și bugetară, iar măsura poate răspunde unui risc sistemic dacă problemele de guvernanță și conflictele de interese pot afecta suficient de direct protecția intereselor financiare ale Uniunii. Instanța nu stabilește că universitățile ar fi comis ele însele fraude și nu pronunță sancțiuni penale împotriva conducerilor sau angajaților acestora.

Tribunalul a analizat și proporționalitatea restricției și a considerat-o justificată de obiectivul protejării bugetului european. Instanța subliniază că regulamentul de condiționalitate nu are ca scop sancționarea în sine a unui stat pentru încălcarea principiilor statului de drept, măsurile adoptate trebuind să urmărească protecția concretă a banilor UE. În cauzele examinate, judecătorii au considerat că nu fusese demonstrată existența unei măsuri mai puțin restrictive care să ofere o protecție echivalentă.

Restricția se aplică noilor angajamente juridice și nu anulează automat proiectele deja în derulare la momentul intrării măsurii în vigoare. Tribunalul menționează și că universitățile din Ungaria care nu sunt administrate de trusturile vizate, precum și studenții, profesorii și cercetătorii acestora, pot continua să participe la programele europene. În același timp, obligațiile Ungariei față de beneficiarii finali ai programelor care erau deja implementate nu dispar din cauza măsurii europene.

Această distincție este importantă și pentru Erasmus+ și Horizon Europe. Hotărârile nu spun că orice student sau cercetător dintr-o instituție vizată pierde automat finanțarea europeană și nici că fiecare proiect anterior este anulat. Măsura contestată privește posibilitatea Comisiei de a intra în noi angajamente juridice cu structurile acoperite de decizia Consiliului, iar situația contractelor și beneficiarilor trebuie analizată în funcție de momentul și forma juridică a fiecărui angajament.

Universitatea din Debrecen a susținut separat că restricția afectează libertatea academică. Tribunalul a respins acest motiv, considerând că dispoziția contestată are caracter financiar și nu stabilește obligații privind conținutul activităților academice sau științifice. Instanța reamintește însă că libertatea academică include autonomia instituțiilor de învățământ superior față de autoritățile publice și subliniază că Uniunea trebuie să țină seama de această libertate atunci când concepe și finanțează programe precum Erasmus+ și Horizon Europe.

Hotărârea din cauza Debrecen dezvoltă și relația dintre libertatea academică și protejarea bugetului. Tribunalul consideră că refuzul acordării unor resurse financiare nu constituie automat o restricție a libertății academice atunci când are la bază criterii juridice și un obiectiv legitim de interes general. Chiar dacă s-ar considera că măsura produce o anumită ingerință, instanța apreciază că aceasta ar fi justificată și proporțională cu obiectivul de protejare a bugetului Uniunii.

Cele șase cauze sunt distincte de alte măsuri bugetare adoptate în raport cu Ungaria. Decizia Consiliului din 2022 conținea și suspendarea unei părți a angajamentelor din anumite programe de coeziune, însă această componentă nu este obiectul central al acțiunilor soluționate acum de Tribunal. Hotărârile din 30 septembrie privesc specific restricția referitoare la trusturile de interes public și entitățile administrate de acestea.

Tribunalul a soluționat șase cauze separate, iar comunicatul Curții arată că motivele ridicate de universități au fost în mare parte similare, dar nu identice. Din acest motiv, concluziile detaliate ale hotărârii Debrecen nu trebuie transferate automat fiecărui motiv juridic din celelalte cinci dosare fără lectura hotărârilor respective. Rezultatul procedural este însă comun, toate cele șase acțiuni în anulare fiind respinse.

Hotărârile nu sunt definitive. Universitățile pot formula recurs la Curtea de Justiție în termen de două luni și zece zile de la notificarea deciziilor, iar recursul poate privi numai chestiuni de drept. Până la o eventuală modificare a cadrului juridic sau la o soluție diferită în recurs, hotărârile Tribunalului lasă în vigoare dispoziția contestată.