Uniunea Europeană discută deblocarea a 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina prin Instrumentul european pentru pace

Uniunea Europeană discută deblocarea a 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina prin Instrumentul european pentru pace, după numirea unui nou ministru ungar al apărării, a declarat luni Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Declarația a fost făcută la Nicosia, înaintea reuniunii informale a miniștrilor apărării, unde sprijinul pentru Ucraina, cooperarea industrială în domeniul apărării, securitatea în Strâmtoarea Hormuz și flota fantomă a Rusiei sunt pe agenda discuțiilor.

Pe scurt

1. Kaja Kallas spune că Uniunea Europeană lucrează la deblocarea a 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina prin Instrumentul european pentru pace.

2. Fondurile ar putea fi folosite atât pentru rambursarea contribuțiilor deja făcute de statele membre, cât și pentru sprijin militar suplimentar pentru Ucraina.

3. Miniștrii apărării discută cooperarea dintre industria ucraineană de apărare și industria europeană, inclusiv în domeniul dronelor.

4. Uniunea Europeană discută și securitatea maritimă, inclusiv Strâmtoarea Hormuz, Operațiunea ASPIDES și flota fantomă folosită pentru finanțarea războiului Rusiei.

5. Kallas a spus că presiunea asupra Rusiei trebuie menținută, deoarece „războaiele se termină și atunci când agresorii rămân fără bani”.

Kallas a prezentat deblocarea celor 6,6 miliarde de euro drept una dintre mizele concrete ale reuniunii. Ea a spus că noul ministru ungar al apărării permite reluarea discuțiilor privind fondurile blocate în Instrumentul european pentru pace.

„Pe Ucraina, avem acum un nou ministru ungar, ceea ce înseamnă și că avansăm cu deblocarea celor 6,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru pace”, a spus Kallas.

Potrivit șefei diplomației europene, miniștrii discută cum ar trebui folosiți banii. Formula inițială a Instrumentului european pentru pace urmărea rambursarea contribuțiilor făcute de statele membre, pentru a împărți povara sprijinului militar acordat Ucrainei. Kallas a spus însă că discuția include acum și posibilitatea ca fondurile să fie orientate mai direct către ajutorul militar pentru Ucraina.

„Am pus pe masă o propunere, un compromis care ține cont de ambele părți, dar cred că deblocarea celor 6,6 miliarde de euro este un pas foarte, foarte important la care lucrăm”, a declarat ea.

Kallas a spus că există deja un compromis propus statelor membre. Acesta ar acoperi atât rambursările pentru țările care au contribuit mai mult, cât și nevoile viitoare ale Ucrainei. Ea a precizat că statele membre trebuie să ajungă la un acord înainte ca banii să poată fi folosiți.

Întrebată despre calendar, Kallas a spus că nu poate anticipa când vor fi disponibile cele 6,6 miliarde de euro. Ea a făcut însă o distincție între aceste fonduri și împrumutul de 90 de miliarde de euro, despre care a spus că Ucraina ar urma să poată folosi bani încă din luna iunie.

Sprijinul pentru Ucraina include și discuții privind cooperarea industrială în domeniul apărării. Kallas a spus că Uniunea Europeană lucrează împreună cu NATO pentru consolidarea capacităților anti-dronă și că experiența Ucrainei trebuie folosită direct de industria europeană.

„Ucrainenii au cunoștințele când vine vorba despre drone și nu ar trebui să reinventăm bicicleta”, a spus Kallas.

Ea a legat această cooperare de fondurile disponibile pentru apărare și de nevoile urgente ale Ucrainei. Potrivit Kajei Kallas, apărarea aeriană rămâne una dintre prioritățile principale, iar sprijinul european trebuie să țină cont de capacitatea Ucrainei de a se apăra.

Relația cu Rusia a fost abordată și prin prisma sancțiunilor și a finanțării războiului. Întrebată despre exporturile de alumină din Irlanda către Rusia, Kallas a spus că astfel de cazuri trebuie analizate dacă ajută Moscova să își finanțeze agresiunea.

„Dacă există ideea că unii dintre noi încă beneficiază din comerțul cu Rusia, în același timp în care acest lucru le face mai ușor să finanțeze acest război, atunci acest război nu se va opri niciodată”, a spus ea.

Kallas a adăugat că, dacă un astfel de comerț ajută Rusia să finanțeze războiul, Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibile sancțiuni. „Războaiele se termină și atunci când agresorii rămân fără bani”, a spus ea.

Pe agenda miniștrilor se află și securitatea maritimă. Kallas a menționat Strâmtoarea Hormuz, Operațiunea ASPIDES și aplicarea, pentru prima dată, a sancțiunilor privind libertatea navigației împotriva Iranului.

Ea a spus că regiunea are nevoie de negocieri, nu de escaladare. În privința Strâmtorii Hormuz, Kallas a indicat că Iranul și Statele Unite trebuie să ajungă la un acord, în timp ce Uniunea Europeană poate transmite mesaje diplomatice și poate discuta sprijin după o eventuală încetare a focului, inclusiv escortarea navelor.

Miniștrii discută și flota fantomă, folosită pentru eludarea sancțiunilor și pentru transporturi legate de Rusia. Kallas a spus că Operațiunea IRINI și-a schimbat regulile de angajare și a început să urce la bordul navelor.

Ea a prezentat această schimbare ca parte a efortului de a reduce finanțarea războiului Rusiei. Statele membre ar urma să discute și schimbul de bune practici privind modul în care tratează aceste nave.

Kallas a abordat și posibilele negocieri de pace. Ea a spus că Rusia nu arată încă o disponibilitate directă de a negocia și că atacurile rusești continuă să escaladeze. În opinia ei, primul pas ar trebui să fie o încetare a focului.

„Trebuie să punem mai multă presiune asupra lor și, de asemenea, să ne creștem sprijinul pentru Ucraina”, a spus Kallas.

Reuniunea de la Nicosia include și o discuție despre Strategia europeană de securitate. Kallas a spus că miniștrii vor transmite ce vor să vadă în această strategie și cum ar trebui să avanseze procesul, dar a avertizat că reuniunile informale pot consuma mai mult timp, iar nu toate punctele de pe agendă ajung întotdeauna să fie discutate.