Uniunea Europeană finanțează 182 de cercetători ca să transforme descoperirile din laborator în tratamente, tehnologii și servicii

Uniunea Europeană finanțează 182 de cercetători pentru a testa dacă descoperirile obținute în proiecte de cercetare de frontieră pot deveni tratamente, tehnologii, servicii sau soluții folosite în economie și societate. Consiliul European pentru Cercetare a anunțat prima rundă de granturi Proof of Concept din 2026, în valoare totală de 27,3 milioane de euro, prin programul Horizon Europe.

Pe scurt

1. Consiliul European pentru Cercetare acordă 182 de granturi Proof of Concept în prima rundă din 2026, cu o finanțare totală de 27,3 milioane de euro.

2. Fiecare cercetător selectat primește 150.000 de euro pentru a explora potențialul comercial sau social al rezultatelor obținute printr-un proiect ERC.

3. Proiectele finanțate acoperă domenii precum medicină, materiale, energie, inteligență artificială, tehnologii cuantice, reciclare, patrimoniu, biodiversitate și securitate digitală.

4. Cercetătorii selectați sunt găzduiți de universități și centre de cercetare din 21 de state membre ale UE și țări asociate, cu cele mai multe granturi în Germania, Țările de Jos, Italia și Franța.

Granturile Proof of Concept sunt gândite pentru etapa în care o descoperire științifică promițătoare trebuie verificată în afara laboratorului. Ele nu finanțează cercetare de bază de la zero, ci îi ajută pe cercetătorii care au avut deja granturi ERC să testeze dacă rezultatele lor pot fi dezvoltate spre produse, servicii, tratamente, prototipuri, metode clinice, instrumente industriale sau soluții cu impact social.

Schema este deschisă doar cercetătorilor care dețin în prezent sau au primit anterior un grant ERC de cercetare de frontieră. Această condiție contează deoarece banii nu sunt acordați pentru idei izolate, ci pentru rezultate științifice deja validate prin competiția ERC. Grantul de 150.000 de euro acoperă etapa dificilă dintre descoperire și aplicare, când cercetătorii trebuie să verifice fezabilitatea tehnică, potențialul de piață, utilizarea socială, protecția proprietății intelectuale sau pașii necesari pentru comercializare.

Proiectele selectate arată cât de largă este zona în care cercetarea europeană poate produce aplicații. Potrivit Consiliului European pentru Cercetare, 54% dintre noile proiecte sunt în științe fizice și inginerie, 37% în științele vieții și 8% în științe sociale și umaniste. Lista proiectelor include teme care merg de la electronică bio-inspirată imprimată 3D din materiale moi până la platforme medicale, vaccinuri, senzori, tehnologii pentru baterii, reciclare, hidrogen verde, imagistică și protecția copiilor.

În medicină, exemplele sunt ușor de înțeles pentru public. Un proiect finanțat în Franța urmărește dezvoltarea unui instrument prietenos pentru pacient care să ajute medicii să cartografieze zonele de limbaj din creier înaintea intervențiilor pentru epilepsie. O astfel de tehnologie poate reduce riscul ca operația să afecteze funcții esențiale precum vorbirea, într-un domeniu în care deciziile chirurgicale depind de localizarea cât mai precisă a ariilor cerebrale.

Un alt exemplu vine din cercetarea oncologică. În Belgia, proiectul TWISTAR, găzduit de Flanders Institute for Biotechnology, urmărește dezvoltarea unui vaccin „off-the-shelf” pentru cancerul de sân triplu negativ, o formă agresivă de cancer. Formularea „off-the-shelf” indică ambiția de a produce o soluție care să poată funcționa pentru mai mulți pacienți, fără să fie necesară personalizarea completă pentru fiecare caz.

Lista proiectelor include și tehnologii pentru boli neurodegenerative, diabet, tumori cerebrale, cancer colorectal, boli rare metabolice, regenerare cardiacă, terapie genică, restaurarea vederii și screening al toxicității. Unele proiecte folosesc inteligența artificială pentru imagistică medicală, diagnostic, modelare clinică sau analiză de date, iar altele dezvoltă platforme experimentale precum mini-inimi, modele ale barierei hematoencefalice sau organoide.

În zona tehnologiilor industriale și energetice, granturile acoperă proiecte pentru hidrogen verde, baterii, reciclarea plasticului, recuperarea materialelor critice, membrane avansate, ferestre inteligente, materiale pentru aerospațial, senzori cuantici și tehnologii pentru centre de date. Aceste proiecte se înscriu în presiunea mai largă asupra economiei europene de a reduce emisiile, de a folosi mai bine resursele și de a dezvolta tehnologii proprii în sectoare strategice.

Un proiect din Germania, de exemplu, vizează extragerea materialelor critice din surse cu concentrații scăzute, iar un proiect din Regatul Unit urmărește comercializarea unei tehnologii hidrometalurgice ieftine pentru reciclarea bateriilor. În Țările de Jos, proiectele selectate includ optimizarea materialelor pentru baterii prin învățare automată, dezvoltarea unor electrozi performanți pentru baterii flow și tehnologii pentru metrologie în industria semiconductorilor.

Cercetarea finanțată nu se oprește la industrie și medicină. Printre proiectele selectate se află soluții pentru monitorizarea biodiversității prin sunete în timp real, platforme digitale pentru patrimoniul oceanic, identificarea vertebratelor prin inteligență artificială, monitorizarea habitatelor, tehnologii pentru avertizare la tsunami și instrumente pentru protecția copiilor împotriva abuzului și exploatării. Această diversitate arată că inovarea finanțată de ERC nu este limitată la piață, ci include și servicii publice, cultură, mediu și protecție socială.

Competiția a atras 554 de propuneri, cu 15% mai multe decât în prima rundă de anul trecut. Aproximativ o propunere din trei a fost selectată pentru finanțare. Cercetătorii câștigători își vor desfășura activitatea în universități și centre de cercetare din 21 de state membre ale UE și țări asociate. Germania are cele mai multe granturi, 31, urmată de Țările de Jos, cu 27, Italia și Franța, cu câte 18, și Spania, cu 13.

Belgia apare în lista beneficiarilor cu proiecte găzduite de instituții precum KU Leuven, Universitatea din Liège, Universitatea din Antwerp și Flanders Institute for Biotechnology. Printre proiectele belgiene se află o platformă de genomică reglatoare bazată pe inteligență artificială pentru terapii de precizie, tehnologii pentru recuperarea ionilor critici, soluții microbiene pentru biocontrol și proiecte legate de Alzheimer, imunoterapie și cancer.

Comisarul european pentru startup-uri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, a spus că multe inovații încep atunci când un cercetător pune o întrebare fundamentală. Ea a afirmat că cele 182 de proiecte arată că știința condusă de curiozitate și impactul concret merg împreună, iar finanțarea Proof of Concept le permite cercetătorilor ERC să testeze cum descoperirile lor pot deveni tratamente, tehnologii, servicii sau soluții pentru oameni din Europa.

Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare, a spus că introducerea granturilor Proof of Concept de către Consiliul Științific al ERC s-a dovedit o decizie foarte bună. Potrivit acesteia, aproape 2.500 de astfel de granturi au ajutat până acum cercetătorii ERC să exploreze potențialul de inovare al descoperirilor obținute prin cercetare finanțată de ERC.

Programul de lucru ERC pentru 2026 include două runde ale competiției Proof of Concept, cu un buget total de 60 de milioane de euro. Următoarea rundă este deschisă pentru aplicații, cu termen-limită la 17 septembrie 2026, iar rezultatele vor fi anunțate mai târziu în cursul anului.

Consiliul European pentru Cercetare a fost creat de Uniunea Europeană în 2007 și finanțează cercetare de frontieră realizată de cercetători de orice naționalitate și vârstă, cu proiecte desfășurate în Europa. Bugetul total al ERC pentru perioada 2021-2027 depășește 16 miliarde de euro, ca parte a Horizon Europe. Granturile Proof of Concept adaugă o etapă esențială: transformă descoperirile din proiecte științifice de vârf în soluții care pot fi testate pentru utilizare reală.