Cvartetul ( format din patru entităţi şi state – Naţiunile Unite, Uniunea Europeană, Statele Unite şi Rusia ) reiterează faptul că numai o negociere, în urma căreia să rezulte o soluţie cu două state, este singurul mod prin care se poate obţine o pace durabilă, care să răspundă nevoilor de securitate ale Israelului şi aspiraţiilor statele ale palestinienilor, să pună capăt ocupaţiei începute în 1967 şi să rezolve toate problemele de statut existente.
Cvartetul readuce în discuţie declaraţiile şi rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate al O.N.U. şi asigură cele două părţi de sprijinul activ acordat pentru încheierea conflictului dintre palestinieni şi israelieni în baza rezoluţiilor 242 ( 1967 ) şi 338 ( 1973 ). În acest sens, Cvartetul reiterează angajamentul de a continua efortul, în coordonare cu principalele state interesate, inclusiv ţările regionale şi Consiliul de Securitate, pentru a restabili speranţa într-o soluţie politică.
În timpul ce majoritatea oamenilor din cele două tabere şi premierul Netanyahu şi preşedintele Abbas îşi arată suportul pentru soluţia celor două state, trăind umăr la umăr, în pace şi siguranţă, Cvartetul rămâne serios îngrijorat că actualul curs va face ca acest obiectiv să se îndepărteze din ce în ce mai mult. Cvartetul subliniează nevoia urgentă de a găsi abordările potrivite, care să ducă la inversarea acestui trend, cu scopul de a preveni alimentarea realităţii unui singur stat, a unei ocupaţii perpetue şi a unui conflict care este incompatibil cu aspiraţiile naţionale ale celor două popoare.
Cvartetul reiterează faptul că acţiunile unilaterale nu trebuie să pună în pericol rezultatul final al negocierilor, acestea nefiind luate în considerare de comunitatea internaţională. Subliniem faptul că, în timp ce un acord permanent în privinţa statutului poate fi atins doar prin negocieri bilaterale directe, un progres real poate fi obţinut şi prin avansarea soluţiei celor două state pe teren. Într-un final, Cvartetul avertizează asupra importanţei pe care o are respectarea angajamentelor de bază ale fiecărei părţi în cadrul acordurilor existente, pentru a putea promova această realitate a celor două state şi, în acelaşi timp, a pune bazele pentru negocieri reuşite.
