Despre noua strălucire a companiilor din energie și utilități  

În acțiune

Crizele geopolitice suprapuse, perspectiva unei creșteri accelerate a consumului global de electricitate pe fondul ascensiunii AI și statutul României de piață emergentă sunt trei dintre factorii care alimentează interesul investitorilor pentru companiile locale din energie și utilități. Ca o ilustrare, cotația grupului integrat Premier Energy – „vedeta” indicelui BET – aproape s-a dublat de la începutul anului.

• În 2025, Agenția Internațională pentru Energie estima că, până la finalul deceniului, AI-ul va necesita un volum suplimentar de electricitate comparabil cu întregul consum al Japoniei.
• „Lecția” pe care grupul antreprenorial Premier Energy pare să o transmită companiilor locale cu acționariat majoritar sau minoritar de stat este că o politică activă de achiziții, finanțată prin credite, poate amplifica diversificarea businessului și optimiza rezultatele financiare.
• Evoluția relativ modestă a OMV Petrom fost determinată și de excluderea din indicii FTSE Russell Piețe Emergente. Totuși, miercuri, în ultima ședință de tranzacționare în care investitorii mai puteau beneficia de dividende, acțiunea a consemnat un avans de 4,5%, apropiindu-se de maximele istorice atinse la jumătatea lunii ianuarie.

În metafizica lui Aristotel, conceptul de „energeia”, derivat din termenii grecești „en” („în”) și „ergon” („lucrare”), desemnează transformarea potențialului în acțiune concretă, adică trecerea de la simpla posibilitate la manifestarea efectivă.

Nici că se putea găsi un termen mai potrivit pentru a descrie transformările prin care trec fostele companii de stat din energie și utilități: după ani în care au amânat investițiile în modernizarea rețelelor și în creșterea capacităților de producție, o bună parte dintre acestea au trecut, în sfârșit, la acțiune, iar investitorii recompensează noua abordare.

Totuși, asta explică doar parțial evoluția spectaculoasă din ultima perioadă a celor două sectoare și a bursei locale în ansamblu, având în vedere că emitenții din energie și utilități dețin o pondere de aproape 60% în structura indicelui reprezentativ BET.

Actuala criză petrolieră pare să fi împins în plan secund potențialul creșterii consumului global de electricitate pe fondul dezvoltării accelerate a capacităților de inteligență artificială. Nu mai devreme de primăvara anului trecut, Agenția Internațională pentru Energie estima că, până la finalul deceniului, AI-ul va necesita un volum suplimentar de electricitate comparabil cu întregul consum al Japoniei. Totodată, doar în Statele Unite, procesarea datelor ar urma să consume până în 2030 mai multă electricitate decât industriile energofage tradiționale – oțel, ciment sau chimie – luate la un loc.

La nivelul României, imaginea actuală poate fi înșelătoare. Anul trecut, consumul intern de electricitate a fost de circa 50 TWh, într-o ușoară scădere față de 2024, însă semnificativ sub nivelul de 60 TWh consemnat în 2019. Declinul reflectă, printre altele, reducerea activității în sectoare energointensive, precum metalurgia și industria chimică, pe fondul scumpirii electricității.

Pe termen mai lung însă, o serie de factori structurali ar putea inversa această dinamică: electrificarea transportului auto, tranziția termiei de la hidrocarburi către electricitate sau dezvoltarea infrastructurii digitale. De altfel, în cadrul „Strategiei 2030”, OMV Petrom estima o creștere a consumului intern de energie electrică cu 10% până la finalul deceniului față de nivelul din 2019, urmată de un avans suplimentar de încă 10% până în 2040.

Capacitățile de stocare insuficiente – călcâiul lui Ahile

Astfel de proiecții dau sens accelerării programelor de investiții în creșterea capacităților de producție și în modernizarea rețelei de transport și distribuție. Sau, mai bine spus, în recuperarea timpului pierdut.

De pildă, retehnologizarea reactorului 1 al centralei nucleare de la Cernavodă – un proiect așteptat de investitori încă de la listarea Nuclearelectrica din 2013 – pare să fi intrat în linie dreaptă. În aceeași direcție se înscrie și dezvoltarea reactoarelor 3 și 4, parte a unui program investițional estimat la circa 20 de miliarde de euro, cu termen de finalizare în 2030–2031. Cotația companiei s-a apreciat cu aproape 80% în ultimele 12 luni, însă se tranzacționează sub maximele istorice atinse la începutul anului.

Și listarea din 2014 a distribuitorului și furnizorului de energie Electrica, prin care compania a atras aproape 450 de milioane de euro, a fost însoțită de așteptări privind abordarea unei strategii mai agresive. De-a lungul anilor, investitorii au tot sperat că Electrica va prelua un competitor, cu atât mai mult cu cât oportunități au existat – atât italienii de la Enel, cât și cehii de la CEZ și-au vândut operațiunile din România.

Însă punctul de inflexiune pare să fi fost atins în vara anului trecut – moment de la care prețul acțiunii s-a dublat până în prezent –, când compania a încheiat cu succes o emisiune de obligațiuni în valoare record de 500 de milioane de euro. Fondurile atrase sunt destinate modernizării rețelelor, dezvoltării unor noi capacități de producție din surse regenerabile, dar și proiectelor de stocare a energiei – poate principala vulnerabilitate a sistemului energetic național.

Recent, Asociația Energia Inteligentă a pus degetul pe rană, arătând că, din cauza capacităților de stocare insuficiente, România exportă energie ieftină la prânz, când producția regenerabilă este ridicată, pentru a o răscumpăra seara, în intervalele de vârf de consum, cu prețuri de până la cinci ori mai mari.

Menținând ridicată tensiunea discuției, merită subliniat și faptul că Transelectrica, o veritabilă coloană vertebrală a sistemului energetic național, și-a propus anul acesta investiții pentru modernizarea rețelei în valoare de circa 175 de milioane de euro, un nivel aproape dublu comparativ cu cel din 2023. Și prețul acțiunilor Transelectrica s-a dublat în ultimele 12 luni.

Un model cu totul aparte îl reprezintă Premier Energy, un grup controlat de miliardarul ceh Jiří Šmejc, cel care deține și postul de televiziune Pro TV. Listat în urmă cu doi ani la Bursa de Valori București, Premier Energy este un grup integrat activ în producția de energie regenerabilă, distribuția și furnizarea de energie electrică și gaze naturale, cu operațiuni în România și Republica Moldova.

 GOOD TO KNOW 

Elementul de noutate care a propulsat cotația Premier Energy a fost anunțul recent privind preluarea Distribuție Energie Oltenia de la fondurile australiene Macquarie cu 700 de milioane de euro, nivel cu aproape 20% peste capitalurile proprii de la finalul anului trecut ale PE. Reprezentanții cumpărătorului au lăsat de înțeles că achiziția – realizată la un nivel apropiat de valoarea contabilă a Distribuție Oltenia – ar putea dubla profitul operațional al grupului. De subliniat că în prezent grupul Premier Energy este evaluat la un multiplu PB (Price-to-Book), care reflectă raportul dintre preț și valoarea contabilă, de peste 2,3. 

„Lecția” pe care grupul ceh pare să o transmită companiilor locale cu acționariat majoritar sau minoritar de stat este că o politică activă de achiziții, finanțată prin credite, poate amplifica diversificarea businessului și optimiza rezultatele financiare.

Poate cel mai bun exemplu al modului în care investitorii au penalizat lipsa de inițiativă – cu excepția notabilă a extinderii pe segmentul de furnizare odată cu liberalizarea pieței de energie electrică din iulie 2025 – este cel al producătorului de energie Hidroelectrica: acțiunile companiei au reatins maximele din 2024 abia în ianuarie 2026.

Pe lângă faptul că rămăsese cumva în siajul celorlalte companii din sectorul energetic, în sensul că avea de recuperat decalajul bursier, Hidroelectrica a beneficiat de un trimestru IV solid, care a atenuat impactul unui an secetos asupra rezultatelor financiare.

Performanța modestă din 2025, reflectată într-o scădere cu aproximativ 20% a profitului net, a alimentat și discuțiile privind o posibilă supraevaluare a companiei. În prima parte a anului, Hidroelectrica se tranzacționa la un multiplu trailing PER (Price-to-Earnings Ratio) de 20. Totuși, revenirea din ultimul trimestru al anului trecut – continuată și în primul trimestru din 2026, pe fondul unui nivel ridicat al precipitațiilor care au contribuit la creșterea cu peste 120% a profitului net – ne reamintește că investitorii își iau repere din trecut, dar „prețuiesc” mai mult perspectivele.

Neptun Deep sau noul „zeu” al Mării Negre.

Schimbând registrul energetic, se poate spune că și în zona de petrol & gaze naturale tot privirea spre viitor este cea care dictează regulile jocului. Așa cum am mai spus-o și în alte newslettere, exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, care ar putea dubla producția de gaze naturale a României, are potențialul de a marca mai mult traiectoria Romgaz decât cea a OMV Petrom (partenerul său în proiect), companie axată pe producția, rafinarea și distribuirea carburanților.

Apropo de integrarea activității, investitorii au salutat și acordul încheiat recent de Romgaz pentru preluarea producătorului de îngrășăminte chimice Azomureș (care folosește gazul drept materie primă), cotația apreciindu-se cu peste 15% în mai puțin de două săptămâni de tranzacționare și cu circa 145% (!) în ultimele 12 luni.

De asemenea, transportatorul de gaze naturale Transgaz – performerul indicelui BET de anul trecut – va fi, la rândul său, un beneficiar direct al proiectului Neptun Deep. Pe lângă deservirea clienților interni, producători și distribuitori de gaze naturale, compania va asigura și tranzitul regional prin gazoductul BRUA, pe coridorul Bulgaria–România–Ungaria–Austria.

Un soi de rămânere în urmă (din perspectiva cotației) a experimentat și OMV Petrom. Abia miercuri, în ultima ședință de tranzacționare în care investitorii mai puteau beneficia de dividende, acțiunea a consemnat un avans de 4,5%, apropiindu-se de maximele istorice atinse la jumătatea lunii ianuarie.

Evoluția relativ modestă a fost determinată, printre altele, de excluderea OMV Petrom din indicii FTSE Russell Piețe Emergente pe 23 martie, ca urmare a neîndeplinirii criteriului privind lichiditatea, ceea ce antrenat vânzarea acțiunii de o serie de fonduri de investiții străine sau de investitori de retail nerezidenți.

În plus, rezultatele publicate în primul trimestru de compania cu acționariat majoritar austriac nu au impresionat: deși veniturile operaționale au crescut cu circa 6,5%, profitul net a fost cu aproape 4% sub nivelul perioadei similare din 2025.

La o privire mai atentă însă, dinamica negativă a profitului este influențată în mare măsură de așa-numitele „elemente speciale” – pierderi temporare asociate instrumentelor derivate, generate de volatilitatea accentuată a prețului petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Compania avea, probabil, poziții de vânzare pe petrol la prețuri mai reduse.

Paradoxal, creșterea cotațiilor țițeiului nu se traduce imediat în câștiguri mai mari pentru o companie petrolieră. Mai ales într-un context tensionat în care statul încearcă să protejeze consumatorii și companiile prin măsuri administrative. Concret, limitarea prin Ordonanță de Urgență a marjelor de rafinare pentru benzină și motorină la nivelurile din anul precedent (12,4 dolari pe baril), aplicată în trimestrul al doilea, „reduce potențialul de creștere” al grupului, după cum se arată în cel mai recent raport trimestrial al OMV Petrom.

Pentru 2026, compania estimează un preț mediu al țițeiului Brent cuprins între 85 și 95 de dolari pe baril, considerabil peste nivelul de 69 de dolari din 2025.

În mare măsură, actuala criză petrolieră a găsit bursa de la București într-o poziție favorabilă. Să ne imaginăm cum ar fi arătat lucrurile dacă indicele BET ar fi fost dominat de companii din producție sau retail, sectoare care resimt din plin șocurile energetice.

Și, ca un corolar, mai toți jucătorii menționați anterior nu au doar un profil defensiv – în sensul că sunt rezilienți la ciclurile economice și distribuie, de regulă, dividende –, ci și trăsăturile unor companii de creștere. Sau, parafrazându-l pe Aristotel, par să-și fi descoperit propria „energeia”.