
Inteligența artificială este utilizată într-o formă sau alta de 88% dintre parlamentele participante la un studiu internațional, dar numai 48% declară că au adoptat-o formal la nivel instituțional, potrivit raportului World e-Parliament Report 2026, prezentat la Bruxelles de Uniunea Interparlamentară (IPU). Diferența arată că eurodeputații, parlamentarii și angajații instituțiilor legislative pot folosi instrumente de IA înainte ca administrațiile să stabilească reguli clare de autorizare, protecție a datelor, control al rezultatelor și responsabilitate. Raportul, bazat pe răspunsuri colectate între decembrie 2025 și februarie 2026 de la 118 parlamente și camere parlamentare, identifică o creștere rapidă a tehnologiei, dar și o extindere a diferențelor dintre instituțiile care dispun de mecanisme de guvernanță și cele în care utilizarea rămâne informală.
Pe scurt
-
88% dintre parlamentele respondente folosesc IA, față de 28% în ediția din 2024. Numai 48% raportează adoptarea instituțională. Utilizarea informală în rândul personalului este semnalată de 78% dintre parlamente, iar în rândul membrilor de 61%; acestea sunt proporții ale instituțiilor, nu ale persoanelor.
-
Guvernanța rămâne în urma utilizării: 32% dintre parlamente au mecanisme de supraveghere la nivelul conducerii, 28% au comitete sau grupuri de coordonare, iar numai 24% au adoptat o politică ori strategie formală privind IA.
-
Evaluarea riscurilor și respectarea normelor juridice sunt inegale. Aproximativ 45% dintre instituții evaluează riscurile aplicațiilor de IA, iar 38% verifică cerințele legale. Un procent de 49% intenționează sau analizează introducerea unor structuri de guvernanță.
-
Europa are 18 dintre cele 33 de țări din categoria superioară a indicelui de maturitate digitală, care măsoară însă mai multe dimensiuni decât IA. Parlamentul European se află între instituțiile cu performanțe ridicate la componenta inteligenței artificiale.
-
Kazahstanul testează IA în redactarea unui proiect de lege privind siguranța copiilor online, iar Camera Comunelor din Regatul Unit testează aproximativ 1.000 de licențe pentru funcțiile avansate Microsoft 365 Copilot. Ambele exemple arată că adoptarea tehnologiei trebuie diferențiată de aprobarea și verificarea rezultatelor sale.
Utilizarea inteligenței artificiale s-a extins rapid în parlamentele din întreaga lume, dar instituțiile legislative nu au reușit întotdeauna să dezvolte în același ritm procedurile necesare pentru controlul tehnologiei. Aceasta este principala constatare a celei de-a noua ediții a World e-Parliament Report, publicată la 17 noiembrie de Uniunea Interparlamentară și prezentată la conferința organizată împreună cu Parlamentul European, la Bruxelles, în 17 și 18 noiembrie. Raportul analizează transformarea digitală a instituțiilor legislative pornind de la date culese în perioada decembrie 2025–februarie 2026. Eșantionul final include 118 parlamente și camere parlamentare din 89 de țări, cu participarea și a două parlamente supranaționale, Parlamentul European și Parlamentul Panafrican. IPU avertizează că rezultatele reprezintă experiența instituțiilor participante și nu pot fi extrapolate statistic la toate parlamentele lumii. Eșantionul este influențat de participarea mai mare a instituțiilor din țări cu venituri ridicate, unde infrastructura digitală și resursele administrative sunt, în general, mai dezvoltate.
Chiar și cu această limitare, schimbarea față de evaluarea precedentă este importantă. În 2024, 28% dintre parlamentele respondente raportau utilizarea IA într-o formă sau alta. În 2026, proporția a ajuns la 88%, o creștere de 60 de puncte procentuale între cele două ediții ale studiului. Seriile nu trebuie interpretate ca o măsurare perfect identică a acelorași instituții. Componența eșantionului diferă între ediții, iar tehnologiile și practicile încadrate în categoria IA s-au diversificat. Totuși, datele susțin concluzia IPU potrivit căreia utilizarea tehnologiei s-a extins mult mai repede decât capacitatea administrativă de a o controla.
Problema principală este diferența dintre folosirea efectivă și adoptarea instituțională. În timp ce 88% dintre respondenți identifică o formă de utilizare a inteligenței artificiale, doar 48% raportează că tehnologia a fost adoptată formal de instituție. În același sondaj, utilizarea ad-hoc este semnalată în rândul personalului administrativ de 78% dintre parlamente și în rândul membrilor de 61%. Aceste cifre nu înseamnă că 78% dintre toți angajații parlamentari sau 61% dintre toți parlamentarii lumii folosesc IA. Ele reprezintă proporții ale instituțiilor respondente care raportează asemenea practici.
IPU folosește termenul shadow AI pentru situațiile în care personalul și parlamentarii utilizează instrumente de inteligență artificială fără aprobarea formală, instruirea, supravegherea sau evaluarea riscurilor necesare. O asemenea utilizare poate apărea prin aplicații publice accesibile individual sau prin funcții de IA integrate în programele de birou, motoarele de căutare, platformele de documentare și instrumentele de comunicare.
Lipsa unei politici instituționale poate crea incertitudini privind tipurile de documente care pot fi introduse în aceste sisteme, condițiile de păstrare a datelor, verificarea informațiilor produse automat și persoana responsabilă pentru eventualele erori. În activitatea parlamentară, aceste întrebări sunt deosebit de importante. Instituțiile lucrează cu proiecte legislative, amendamente, rapoarte ale comisiilor, informații primite de la cetățeni și documente care pot avea un regim de acces restrâns. Folosirea unui instrument de IA pentru rezumarea unui document public prezintă riscuri diferite față de utilizarea aceleiași aplicații pentru analiza unei corespondențe confidențiale, redactarea unui amendament sau pregătirea unei recomandări juridice.
Numai 32% dintre parlamentele respondente raportează supraveghere a IA la nivelul conducerii, 28% un grup sau comitet de coordonare, iar 24% o politică ori strategie formală dedicată tehnologiei. Proporția instituțiilor care desemnează o persoană responsabilă pentru coordonarea IA este de 15%. Numai 5% raportează existența unui organism consultativ extern sau a unui comitet de etică. Aceste categorii se pot suprapune. Un parlament poate avea simultan o strategie, un grup de coordonare și mecanisme de supraveghere la nivelul conducerii, în timp ce altul poate dispune de un singur instrument.
Aproape jumătate dintre respondenți, 49%, declară că planifică sau iau în considerare structuri de guvernanță. În schimb, 14% nu au astfel de mecanisme și nici nu intenționează să le introducă. Există și diferențe în verificarea riscurilor asociate utilizării IA. Potrivit IPU, 45% dintre parlamente evaluează riscurile aplicațiilor folosite, iar 38% analizează cerințele juridice relevante. Aproximativ 46% nu desfășoară activități de verificare a conformității în categoriile măsurate de raport.
Diferențele sunt puternic asociate cu nivelul de maturitate digitală al instituțiilor. În grupa parlamentelor cu cele mai bune rezultate la indicele IPU, adoptarea instituțională a IA ajunge la 83%. În grupa cu cel mai scăzut nivel, raportul indică utilizarea de către angajați la 75%, dar nicio adoptare instituțională formală. Această combinație arată că accesul individual la instrumente nu înseamnă că administrația parlamentară are capacitatea de a le integra și supraveghea.
Raportul recomandă conducerilor parlamentelor să stabilească responsabilități clare, să clasifice utilizările după riscuri, să introducă reguli privind datele și să formeze personalul înaintea extinderii aplicațiilor în activitățile sensibile. IPU subliniază și necesitatea modificării proceselor de lucru. Introducerea IA peste proceduri administrative deja fragmentate poate păstra sau chiar amplifica problemele existente, în loc să le rezolve.
Instituțiile participante raportează utilizări concrete în activitățile curente, însă nivelul de implementare diferă considerabil. Transcrierea automată a ședințelor este utilizată operațional de 39% dintre parlamentele respondente. Serviciile de traducere bazate pe IA sunt operaționale în 30%, iar rezumarea documentelor în 24%. Aceste instrumente pot sprijini producerea proceselor-verbale, accesibilitatea dezbaterilor, consultarea documentelor și pregătirea materialelor de lucru pentru membrii parlamentelor și personalul acestora.
Totuși, transcrierea automată poate conține erori, în special în cazul numelor proprii, termenilor tehnici sau intervențiilor în mai multe limbi. Rezumatele pot omite excepții juridice, condiții procedurale sau opinii divergente, iar traducerile necesită verificare în situațiile în care exactitatea formulării are efecte juridice. Din acest motiv, utilizarea IA în activitatea legislativă ridică probleme de trasabilitate și de responsabilitate. Un sistem poate propune o sinteză ori un text, dar adoptarea unei dispoziții legislative presupune o decizie umană luată potrivit procedurilor constituționale și parlamentare aplicabile.
IPU a identificat și o creștere a instruirii parlamentarilor. Proporția instituțiilor care indică formarea în domeniul IA drept prioritate a crescut de la 16% în 2024 la 49% în 2026. În același interval, utilizarea instrumentelor de IA pentru cercetare și căutare de informații în bibliotecile parlamentare a crescut de la 13% la 26% dintre instituțiile respondente.
Într-un exemplu de utilizare la redactarea legislației, autoritățile kazahe au anunțat la 17 noiembrie folosirea platformei AI-Quryltai pentru un proiect privind siguranța digitală și informațională a copiilor. Sistemul a analizat sesizări ale cetățenilor, propuneri ale părinților și experților, riscuri online și legislația altor state. Un model specializat în analiză juridică, bazat pe peste 800.000 de acte normative, a fost folosit pentru pregătirea și verificarea unor formulări din proiect. Vicepreședinta parlamentului kazah, Dinara Zakiyeva, a explicat că instrumentul a contribuit la elaborarea a peste 120 de amendamente și la identificarea unor posibile contradicții între dispoziții.
Proiectul conține propuneri privind clasificarea conținutului pentru copii, instrumentele de control parental și accesul minorilor la aplicații, jocuri sau alte produse digitale. Autoritățile au precizat că propunerile generate cu asistența IA au fost verificate și revizuite de parlamentari, juriști și experți în securitate digitală. Textul urma să fie transmis guvernului pentru aviz și apoi examinat în continuare de structurile parlamentare. Exemplul arată trecerea de la utilizarea IA pentru căutare și documentare la folosirea sa în pregătirea unor texte legislative. Nu înseamnă însă că parlamentul kazah a adoptat automat un proiect generat de IA sau că sistemul are autoritatea de a decide conținutul final al legii.
Un al doilea exemplu provine din Parlamentul Regatului Unit, unde serviciile administrative testează extinderea instrumentelor bazate pe Microsoft Copilot. Potrivit explicațiilor oferite de reprezentanții serviciilor digitale parlamentare, Copilot Chat este disponibil titularilor de conturi parlamentare, în timp ce versiunea Microsoft 365 Copilot, integrată mai profund cu instrumentele de lucru și documentele organizației, este evaluată separat. Într-o audiere a unei comisii a Camerei Comunelor din Canada, la 22 octombrie, Luke Hussey, director pentru valoare digitală în cadrul serviciului digital parlamentar britanic, a precizat că aproximativ 1.000 de titulari de conturi testau licențe Microsoft 365 Copilot. O decizie privind continuarea utilizării era așteptată înainte de Crăciun.
Cifra de aproximativ 1.000 privește licențe incluse într-un program-pilot. Ea nu trebuie prezentată drept numărul confirmat al utilizatorilor activi zilnic și nici drept numărul membrilor Camerei Comunelor care folosesc efectiv aplicația. Diferența dintre Copilot Chat și Microsoft 365 Copilot este importantă, deoarece nivelul de integrare cu documentele, e-mailurile și sistemele instituției poate modifica atât utilitatea, cât și riscurile pentru protecția informațiilor.
Într-un răspuns parlamentar scris din aprilie 2026, Camera Comunelor a precizat că serviciul Copilot Chat era disponibil persoanelor care dețin conturi parlamentare, dar instituția nu păstra o evidență a utilizării sale pentru redactarea proiectelor sau amendamentelor. Camera Comunelor a precizat că responsabilitatea pentru amendamentele și proiectele depuse de parlamentari le revine acestora; proiectele guvernamentale sunt redactate de Office of the Parliamentary Counsel.
Raportul IPU include și o evaluare a maturității digitale parlamentare, construită pe mai multe dimensiuni: guvernanță și strategie, infrastructură, sisteme legislative, sprijin pentru utilizatori, publicarea informațiilor, participare publică și inteligență artificială. Europa ocupă o poziție importantă în această comparație. Dintre cele 33 de țări incluse în categoria superioară a indicelui, 18 se află în Europa, urmate de șapte din Americi. Aceste cifre nu reprezintă un clasament exclusiv al capacității de utilizare a inteligenței artificiale. Indicele evaluează și digitalizarea unor funcții administrative sau legislative care nu implică neapărat IA.
Parlamentul European apare între instituțiile cu rezultate ridicate la componenta inteligenței artificiale. Raportul nu furnizează însă prin aceasta un inventar complet al tuturor sistemelor de IA implementate de instituție și nici o evaluare independentă a performanței fiecărei aplicații. În comparația regională, Europa înregistrează o rată de 60% a adoptării instituționale a IA în parlamentele respondente, potrivit raportului. În același timp, 65% dintre instituțiile europene participante declară că realizează evaluări ale riscurilor. Aceste rezultate arată că regiunea se află relativ avansată în dezvoltarea unor mecanisme de control, dar nu confirmă existența unor politici complete și omogene în toate parlamentele europene.
Principala concluzie a raportului IPU este că rezultatele transformării digitale depind de deciziile instituționale privind responsabilitatea, organizarea proceselor și gestionarea datelor. Organizația recomandă parlamentelor să adopte reguli înaintea extinderii unor sisteme în activitățile sensibile, să stabilească proceduri de evaluare și să păstreze capacitatea de control uman asupra informațiilor și documentelor produse cu asistență IA. Această abordare este relevantă pentru utilizările administrative, dar devine esențială atunci când tehnologia sprijină analiza proiectelor de lege, formularea amendamentelor sau pregătirea documentelor care pot influența decizii publice.
IPU a publicat anterior și orientări privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în parlamente, care recomandă transparență, responsabilitate umană, gestionarea riscurilor și protecția proceselor democratice. Rezultatele din 2026 arată că accesul la tehnologie nu mai este principalul obstacol în multe instituții. Problema se deplasează către capacitatea de a stabili cine poate folosi IA, asupra căror informații, în ce condiții și cu ce mecanisme de verificare.
Documente și surse principale
-
Kazahstanul utilizează AI-Quryltai pentru elaborarea unui proiect legislativ
Autorități publice din Kazahstan
17 noiembrie 2026
RU
HTML
Informațiile oficiale despre analiza și redactarea asistată de IA a proiectului privind siguranța digitală a copiilor, inclusiv verificarea umană a propunerilor.
Consultă comunicarea oficială -
Răspunsul Camerei Comunelor privind folosirea IA la redactarea legislației
Parlamentul Regatului Unit
22 aprilie 2026
EN
HTML
Clarificările privind accesul la instrumentele IA, responsabilitatea parlamentarilor pentru proiectele depuse și limitele evidenței utilizării.
Consultă răspunsul parlamentar

















