
Dirk Gotink, din PPE, și Carlo Fidanza, din ECR, propun reguli mai stricte pentru finanțarea europeană a activităților de lobby după examinarea a 28 de granturi de funcționare LIFE, în valoare de 13,08 milioane EUR. Documentul lor, datat 16 noiembrie, identifică activități planificate de advocacy sau lobby în 27 de acorduri, dar nu stabilește că beneficiarii au primit instrucțiuni de lobby din partea Comisiei. Cele 23 de recomandări sunt contestate de mai multe grupuri parlamentare și de organizații ale societății civile.
Pe scurt
-
27 dintre cele 28 de acorduri LIFE analizate includeau activități planificate de advocacy sau lobby către instituțiile UE, potrivit proiectului Gotink–Fidanza. Cele 28 de granturi, administrate de CINEA, însumau 13.078.354 EUR.
-
În 19 acorduri existau referiri la alegerile europene, noua Comisie sau Parlament, în 12 la aplicarea legislației și strategiilor UE, iar în cinci la litigii strategice. Categoriile se suprapun și descriu conținutul documentelor, nu nereguli dovedite.
-
Autorii propun 23 de recomandări, inclusiv auditarea independentă a serviciilor Comisiei, interzicerea finanțării lobby-ului țintit, contabilitate separată și excluderea de la finanțare pentru cel puțin cinci ani în cazuri de încălcări stabilite.
-
Documentul nu dovedește că Comisia a obligat ONG-urile să facă lobby și nu poate cuantifica impactul eventual al activităților finanțate asupra deciziilor legislative. Nu au fost stabilite concluzii definitive privind regularitatea cheltuielilor.
-
S&D, Renew, Verzii și Stânga contestă recomandările, considerând că riscă să restrângă participarea societății civile la procesul democratic. Recomandările nu au caracter obligatoriu.
Dirk Gotink, eurodeputat neerlandez din PPE, și Carlo Fidanza, eurodeputat italian din ECR, propun controale mai stricte asupra finanțărilor europene pentru ONG-uri și alte entități care urmăresc influențarea politicilor publice. Documentul lor de lucru, datat 16 noiembrie 2026, are 71 de pagini și analizează relația dintre autoritățile finanțatoare, beneficiari și instituțiile implicate în elaborarea legislației. Documentul a fost pregătit în cadrul grupului de examinare a finanțării europene acordate ONG-urilor și altor entități care desfășoară activități adresate instituțiilor UE, constituit în iunie 2025 în cadrul Comisiei pentru control bugetar.
Mandatul grupului a urmărit examinarea acordurilor de finanțare, identificarea activităților de advocacy prevăzute în acestea, verificarea respectării condițiilor contractuale și evaluarea eventualelor efecte asupra procesului decizional european. Autorii au analizat informații provenite de la serviciile Comisiei, agenții executive și Curtea de Conturi Europeană. Ei au examinat contracte, programe de lucru, corespondență administrativă și informații privind procedurile de acordare a granturilor. O parte din materialele consultate au fost accesibile în regim de confidențialitate, iar documentul precizează că beneficiarii finanțărilor nu au fost audiați direct în cadrul examinării. Aceasta este una dintre limitele relevante ale investigației.
Principalul studiu de caz privește 28 de granturi de funcționare din programul LIFE, administrate de Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA). Potrivit documentului prezentat de Gotink și Fidanza, cele 28 de acorduri au o valoare cumulată de 13.078.354 EUR, corespunzătoare unei alocări medii de aproximativ 467.084 EUR per contract. Analiza autorilor indică faptul că 27 dintre cele 28 de acorduri includeau în obiectivele sau rezultatele planificate activități de advocacy ori lobby adresate instituțiilor Uniunii.
În 19 acorduri erau menționate alegerile europene, noua Comisie sau Parlamentul European; 12 conțineau activități privind aplicarea legislației ori strategiilor europene, iar cinci includeau litigii strategice. Aceste categorii nu sunt exclusive. Același acord putea cuprinde activități de informare, intervenții asupra politicilor europene, monitorizarea aplicării legislației și acțiuni judiciare. Cifrele descriu activități incluse în programele de lucru examinate. Ele nu demonstrează automat că toate activitățile au fost efectuate, că fiecare cheltuială a fost suportată integral din fonduri europene sau că beneficiarii au încălcat condițiile de finanțare.
Autorii menționează exemple de interacțiuni cu eurodeputați, pregătirea unor recomandări pentru programele electorale, campanii de promovare a anumitor politici de mediu și participarea la dezbateri privind legislația europeană. Unele exemple privesc intervenții asupra Legii privind refacerea naturii, asupra politicilor de reducere a deșeurilor sau asupra normelor pentru protecția biodiversității. Alte activități au urmărit monitorizarea aplicării dreptului UE la nivel național. În evaluarea celor doi eurodeputați, problema apare atunci când activitățile de influențare a deciziilor instituționale sunt înscrise suficient de detaliat în acorduri de finanțare încât ar putea fi percepute drept cerute, stimulate sau monitorizate de autoritatea care acordă grantul.
Documentul prezentat în CONT nu stabilește că instituțiile europene au dat instrucțiuni directe beneficiarilor pentru a influența eurodeputații în favoarea unor măsuri legislative. Autorii recunosc explicit că nu au identificat dovezi concrete privind existența unor asemenea cerințe formulate de autoritatea finanțatoare. De asemenea, informațiile examinate nu permit determinarea efectului cauzal al activităților finanțate asupra unor decizii legislative sau politice și nici cuantificarea fiabilă a sumelor folosite exclusiv pentru influențarea țintită a instituțiilor UE. În privința regularității cheltuielilor, grupul nu a putut formula concluzii clare și definitive pe baza informațiilor disponibile.
Gotink și Fidanza își concentrează argumentația asupra transparenței, bunei administrări financiare, riscurilor instituționale și aparenței unei relații prea apropiate între autoritatea finanțatoare și organizațiile care susțin anumite politici europene. Ei consideră că includerea activităților de advocacy în programele de lucru aprobate și finanțate poate crea îndoieli privind delimitarea dintre atribuțiile instituțiilor europene și participarea actorilor externi la procesul decizional.
În mai 2024, Comisia emisese orientări interne pentru finanțările aferente dezvoltării, implementării, monitorizării și aplicării politicilor europene. Acestea urmăreau să evite situațiile în care granturile ar putea fi interpretate ca instrumente prin care beneficiarii sunt obligați să influențeze instituțiile europene. Ulterior, Comisia a realizat o examinare a acordurilor aflate în derulare și a identificat 31 de acorduri de grant care necesitau ajustări în raport cu orientările, dintre care 28 administrate de CINEA și trei de Direcția Generală pentru Parteneriate Internaționale. Separat, au fost identificate 30 de acorduri-cadru de parteneriat administrate de HaDEA. Acestea trebuie diferențiate de acordurile de grant, deoarece acordurile-cadru menționate nu reprezentau, prin ele însele, acordări efective de finanțare.
Potrivit documentului CONT, niciunul dintre beneficiarii celor 28 de granturi administrate de CINEA nu a acceptat modificarea contractelor. Toate aceste contracte au expirat în 2025. Modificarea unui acord deja semnat necesita consimțământul ambelor părți. Orientările interne ale Comisiei nu puteau produce automat modificări contractuale retroactive în absența unei baze juridice și a procedurilor aplicabile. Comisia a modificat ulterior documentația relevantă pentru granturile viitoare, inclusiv în programul de lucru LIFE pentru 2025–2027, pentru a evita includerea unor obligații de advocacy țintită către instituții și pentru a clarifica responsabilitatea organizațiilor asupra propriilor poziții.
Într-un răspuns instituțional anterior, Comisia a precizat că analiza sa juridică nu identificase încălcări ale obligațiilor contractuale sau ale codurilor de conduită de către entitățile implicate în acordurile examinate.
Documentul Gotink–Fidanza conține 23 de recomandări, organizate în jurul normelor de finanțare, transparenței, verificărilor de risc și monitorizării aplicării. Una dintre principalele propuneri este realizarea unor audituri independente ale direcțiilor generale și agențiilor executive implicate, cu accent asupra CINEA și asupra procedurilor utilizate pentru granturile examinate.
Autorii cer clarificarea statutului juridic al orientărilor Comisiei din 2024 și introducerea unor prevederi obligatorii în documentele de finanțare pentru delimitarea activităților permise de influențarea țintită a instituțiilor europene. O altă propunere privește interzicerea finanțării din bugetul UE a activităților de lobby către instituțiile europene și naționale, în condițiile care ar urma să fie stabilite prin norme și contracte. În cazul unor încălcări dovedite, documentul recomandă posibilitatea excluderii beneficiarilor de la finanțări viitoare pentru o perioadă de cel puțin cinci ani. Această propunere nu reprezintă o sancțiune deja aplicată vreunei organizații și nu stabilește că toate activitățile de advocacy desfășurate independent ar trebui interzise.
Autorii solicită și limitarea granturilor de funcționare, contabilitate separată pentru fondurile europene și pentru activitățile finanțate din alte surse, precum și o mai bună trasabilitate a cheltuielilor până la beneficiarul final. Sunt propuse verificări înaintea semnării contractelor, controale suplimentare privind eventualele conflicte de interese ale evaluatorilor și interconectarea sistemelor de transparență ale Comisiei. Documentul recomandă utilizarea unor instrumente digitale și a inteligenței artificiale pentru identificarea legăturilor dintre finanțări, beneficiari, activități și posibile riscuri de integritate.
Autorii precizează că măsurile generale de transparență și auditabilitate ar trebui aplicate simetric tuturor beneficiarilor finanțărilor europene care pot influența elaborarea politicilor, inclusiv organizațiilor industriale, fundațiilor, universităților și institutelor de cercetare.
Problemele privind transparența finanțărilor pentru ONG-uri au fost analizate separat de Curtea de Conturi Europeană în Raportul special 11/2025. Auditorii europeni au constatat că, în pofida unor îmbunătățiri, nu exista o imagine suficient de completă și fiabilă asupra finanțărilor acordate ONG-urilor în politicile interne ale Uniunii. Clasificarea beneficiarilor ca ONG-uri era neuniformă, iar informațiile din sistemele de raportare prezentau deficiențe de calitate și completitudine. Curtea a constatat, de asemenea, că anumite activități de advocacy finanțate de Comisie nu erau prezentate suficient de transparent. Auditorii au cerut îmbunătățirea datelor, verificarea mai sistematică a beneficiarilor și controale bazate pe riscuri.
Pentru perioada 2021–2023, auditorii au identificat peste 12.000 de ONG-uri beneficiare și angajamente de finanțare de aproximativ 7,4 miliarde EUR în politicile interne ale UE. Aceste valori privesc un univers mult mai larg de programe și beneficiari decât cele 28 de acorduri LIFE analizate de grupul CONT. Cele două seturi de cifre nu trebuie confundate și nici utilizate pentru extrapolarea rezultatelor eșantionului LIFE asupra întregului sector neguvernamental.
Prezentarea documentului a provocat o reacție comună din partea unor eurodeputați din grupurile S&D, Renew Europe, Verzii/ALE și Stânga. Într-o declarație publicată la 18 noiembrie, aceștia au contestat procedura și recomandările grupului de examinare, susținând că activitatea sa a devenit un instrument politic de contestare a finanțării societății civile. Semnatarii au argumentat că organizațiile neguvernamentale își stabilesc propriile programe de lucru și că susținerea unor politici europene nu demonstrează existența unor instrucțiuni din partea Comisiei.
Ei au avertizat că restrângerea finanțărilor pentru participarea la dezbaterile legislative ar putea reduce capacitatea organizațiilor independente de a reprezenta interese publice și de a monitoriza acțiunile autorităților. Declarația cere aplicarea acelorași standarde de transparență tuturor beneficiarilor bugetului european, inclusiv actorilor economici și altor organizații care participă la procesul de elaborare a politicilor. Printre semnatari se numără Carla Tavares, Thomas Pellerin-Carlin și Marit Maij din S&D, Vlad Vasile-Voiculescu și Olivier Chastel din Renew Europe, Daniel Freund și Erik Marquardt din Verzii/ALE și Jonas Sjöstedt din Stânga. Poziția acestora nu reprezintă o decizie adoptată de Parlament, ci opoziția politică exprimată de reprezentanții grupurilor respective față de proiectul Gotink–Fidanza.
European Environmental Bureau (EEB), una dintre organizațiile implicate în dezbaterea privind granturile de mediu, a respins propunerile de restrângere a finanțării pentru activitățile legitime de advocacy. Într-o declarație din 16 noiembrie, organizația a afirmat că investigațiile desfășurate până în prezent nu au demonstrat acuzația centrală potrivit căreia Comisia ar fi dirijat în secret ONG-urile să influențeze eurodeputații în numele său. EEB susține existența unor controale riguroase și a unor norme de transparență aplicabile tuturor beneficiarilor, inclusiv companiilor și organizațiilor industriale. În același timp, organizația avertizează că folosirea controalelor financiare pentru restrângerea activităților independente de advocacy ar putea diminua participarea societății civile la procesul democratic.
Programul LIFE finanțează proiecte din domeniul mediului, climei, economiei circulare, biodiversității și tranziției către energia curată. Bugetul său pentru perioada 2021–2027 este de aproximativ 5,43 miliarde EUR. Beneficiarii pot include autorități publice, întreprinderi, instituții de cercetare și organizații neguvernamentale. Programul utilizează mai multe categorii de granturi, cu obiective distincte. Granturile pentru proiecte finanțează activități specifice, în timp ce granturile de funcționare sprijină activitatea organizațiilor nonprofit implicate în dezvoltarea, aplicarea și monitorizarea politicilor europene relevante. Cele 28 de acorduri examinate de grupul CONT aparțin acestei din urmă categorii și nu reprezintă toate proiectele LIFE sau toate finanțările acordate ONG-urilor în Uniune.
Această precizare este importantă pentru că un grant de funcționare poate include activități de informare, cercetare, consultare publică, dezvoltare de recomandări și participare la proceduri administrative sau legislative, în funcție de obiectivele și condițiile aprobate. Întrebarea aflată în centrul disputei este unde trebuie trasată limita dintre participarea independentă a societății civile, sprijinirea implementării dreptului UE și finanțarea activităților de influențare țintită a deciziilor instituționale. Răspunsul depinde de normele juridice aplicabile, de formularea acordurilor și de verificarea activităților și cheltuielilor efective. Simpla existență a unor recomandări de politici publice într-un program de lucru nu permite determinarea legalității tuturor cheltuielilor unui beneficiar.
Cele 23 de recomandări rămân propuneri ale autorilor, fără caracter obligatoriu pentru Comisia Europeană, CINEA sau beneficiarii granturilor. Unele dintre ele ar presupune schimbări ale documentelor de finanțare, ale procedurilor de control sau, dacă ar fi urmărite prin măsuri legislative, ale normelor europene aplicabile. Dezbaterea este relevantă și pentru negocierile cadrului financiar multianual 2028–2034, în care instituțiile stabilesc arhitectura viitoarelor programe și condițiile de finanțare a organizațiilor societății civile.
Grupurile parlamentare care contestă recomandările avertizează însă că asemenea limitări ar putea afecta pluralismul și dreptul organizațiilor de a participa independent la elaborarea politicilor publice. Rezultatul dezbaterii va depinde de eventualele decizii ale CONT, de poziția Comisiei Europene și de forma juridică a măsurilor care ar putea fi propuse ulterior.
Documente și surse principale
-
Documentul de lucru al grupului CONT privind finanțarea ONG-urilor
Parlamentul European
16 noiembrie 2026
EN
PDF
Documentul integral elaborat de Dirk Gotink și Carlo Fidanza, cu analiza celor 28 de granturi LIFE, limitările probelor și cele 23 de recomandări. Copie a documentului PE publicată de EUobserver.
Consultă documentul de lucru -
Raportul special 11/2025 privind transparența finanțărilor UE acordate ONG-urilor
Curtea de Conturi Europeană
7 aprilie 2025
EN
PDF
Auditul independent privind transparența finanțărilor, clasificarea organizațiilor, calitatea datelor și controlul activităților de advocacy finanțate.
Consultă raportul Curții -
Poziția European Environmental Bureau privind granturile pentru ONG-uri
European Environmental Bureau
16 noiembrie 2026
EN
HTML
Reacția organizației privind lipsa probelor de lobby impus de Comisie, regulile de transparență și riscurile restrângerii activităților independente de advocacy.
Consultă poziția EEB

















