AcasăEuropaCererile de brevet ajung la 3,95 milioane la nivel mondial, iar ponderea...


Cererile de brevet ajung la 3,95 milioane la nivel mondial, iar ponderea oficiilor europene scade la 9,6%

Două inginere examinează un dispozitiv electronic și un laptop pe masa unui laborator.
Două inginere lucrează la un dispozitiv electronic într-un laborator. Imagine de ilustrare pentru activitatea tehnologică analizată în raportul WIPO privind cererile de brevet.

Cererile de brevet depuse în lume au ajuns la 3.948.900 în 2025, în creștere cu 6%, potrivit raportului World Intellectual Property Indicators 2026 al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO). China a generat peste jumătate din avansul anual. Oficiile din Asia au primit 71,2% dintre cereri, în timp ce ponderea celor din Europa a coborât la 9,6%, cu 2,9 puncte procentuale sub nivelul din 2015. Solicitanții din România au depus 882 de cereri în întreaga lume, cu 14,3% mai puține decât în anul precedent.

Pe scurt

  1. Cele 3,95 milioane de cereri depuse în 2025 reprezintă un record mondial și cea mai rapidă creștere anuală din 2016. China, Japonia, India și Coreea de Sud au generat împreună aproximativ 94% din creșterea netă.

  2. Asia a primit 71,2% dintre cererile mondiale, iar Europa 9,6%. Aceste ponderi se referă la localizarea oficiilor care înregistrează cererile. Reședința solicitantului este un indicator separat.

  3. Rezidenții celor 27 de state membre UE au depus 341.289 de cereri la nivel mondial, potrivit calculului 2eu.brussels din tabelul WIPO. Germania conduce clasamentul european, cu 132.714.

  4. Oficiul European de Brevete a primit 201.974 de cereri, în creștere cu 1,4%. Aproximativ 34% au provenit din UE27, față de 42,9% din toate cele 39 de state ale Organizației Europene de Brevete.

  5. Rezidenții României au depus 882 de cereri la nivel mondial, iar OSIM a primit 656, inclusiv cereri din străinătate. Numărul brevetelor în vigoare în România a crescut la 101.696, în principal prin extinderea protecției conferite de brevetul unitar.

  6. WIPO raportează și o scădere cu 4,4% a brevetelor acordate în 2025. Cererile noi, brevetele acordate și drepturile aflate în vigoare măsoară etape diferite ale protecției unei invenții.

Raportul publicat la 18 noiembrie înregistrează al șaselea an consecutiv de creștere a cererilor, după scăderea din 2019. Față de cele 3.724.900 de cereri din 2024, avansul este de 224.000. Ritmul anual a accelerat de la 4,9% la 6%.

China a contribuit cu 113.693 de cereri suplimentare. Solicitanții rezidenți în această țară au depus 1.910.431 de cereri în total, echivalentul a aproximativ 48,4% din volumul mondial. Urmează Statele Unite, cu 489.766, Japonia, cu 466.301, și Coreea de Sud, cu 319.210.

India a depășit pentru prima dată 100.000 de cereri, ajungând la 105.163, în creștere cu 37,5%. Împreună cu China, Japonia și Coreea de Sud, a generat aproximativ 94% din creșterea netă mondială. În schimb, depunerile solicitanților americani au scăzut cu 2,7%, iar cele ale solicitanților germani cu 0,8%.

Țara de origine

Cereri în 2025

Variație anuală

China

1.910.431

+6,3%

Statele Unite

489.766

−2,7%

Japonia

466.301

+10,8%

Coreea de Sud

319.210

+7,8%

Germania

132.714

−0,8%

Franța

52.146

+0,5%

Italia

27.634

+4,7%

Țările de Jos

26.479

+0,1%

România

882

−14,3%

Clasamentul atribuie cererile țării de reședință a primului solicitant și include depunerile la oficiul național și în străinătate. O întreprindere poate cere protecția aceleiași invenții în mai multe jurisdicții, iar o cerere poate fi respinsă sau retrasă. Volumele depunerilor trebuie, așadar, interpretate împreună cu regulile de protecție și cu dimensiunea economiilor comparate.

Datele după origine sunt și parțial incomplete. WIPO precizează că aproximativ 48.300 de cereri nu au o origine identificată în raportările din 2025. Utilizarea unui oficiu regional poate reduce numărul depunerilor necesare pentru protecție în mai multe țări.

Distribuția după sediul oficiului arată o schimbare puternică în ultimul deceniu. Asia a urcat de la 61,9% din cererile mondiale în 2015 la 71,2% în 2025. Europa a pierdut 2,9 puncte procentuale, până la 9,6%, iar America de Nord a coborât de la 21,7% la 16,3%.

Clasificarea geografică a Europei include și țări din afara UE. Totodată, firmele europene pot depune cereri în Asia sau America, iar companiile de pe alte continente pot utiliza sistemul european. Ponderea oficiilor europene descrie locul în care este solicitată protecția.

Pentru UE27, însumarea de către 2eu.brussels a rândurilor naționale din tabelul A62 al WIPO indică 341.289 de cereri după originea solicitantului. Este un calcul din datele publicate de organizație. Germania are 132.714 cereri, urmată de Franța, cu 52.146, Italia, cu 27.634, și Țările de Jos, cu 26.479.

Suedia a înregistrat 20.774 de cereri, Finlanda 17.836, Danemarca 11.300, Austria 10.498 și Belgia 9.951. Comparațiile în valori absolute sunt influențate de populație, structura industrială și strategia internațională de brevetare. În raport cu PIB-ul, Finlanda și Suedia se numără printre economiile cu o activitate intensă.

Statisticile Oficiului European de Brevete (EPO) arată, separat, că cererea pentru protecție europeană a depășit pentru prima dată 200.000 de cereri într-un an. Cele 201.974 de depuneri din 2025 reprezintă o creștere de 1,4%.

Aproximativ 34% au provenit de la rezidenți din UE27, iar 42,9% din toate cele 39 de state ale Organizației Europene de Brevete. Statele Unite au generat 23,3% dintre cererile primite de EPO, China 10,9%, Japonia 10,5% și Coreea de Sud 7,1%. Cererile din UE27 au crescut cu 0,7%, iar cele din ansamblul celor 39 de state cu 0,4%.

Domeniile digitale și energetice au avut un rol important. EPO a primit 17.844 de cereri în tehnologia calculatoarelor, cu 6,1% mai multe, 17.802 în comunicațiile digitale, în creștere cu 11,4%, și 16.997 în echipamente electrice și tehnologii energetice, cu 5,3% mai multe.

La nivel mondial, analiza tehnologică WIPO utilizează cererile publicate în 2024, cel mai recent an cu date complete pentru această clasificare. Tehnologia calculatoarelor reprezenta 13,6% din total și înregistrase o creștere medie anuală de 9,5% în perioada 2014–2024. Franța, Germania, Italia și Suedia aveau specializări importante în transport, iar Finlanda și Suedia în comunicațiile digitale.

Pentru România, cele 882 de cereri după originea solicitantului sunt cu 147 mai puține decât în 2024. În paralel, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) a primit 656 de cereri, dintre care 607 de la rezidenți și 49 de la nerezidenți. Totalul primit de oficiul național a scăzut cu 154.

Diferența dintre cele două valori rezultă din aria statistică. Cele 882 de cereri sunt atribuite rezidenților României indiferent de oficiul ales, în timp ce cele 656 sunt toate depunerile primite de OSIM, inclusiv de la solicitanți străini.

Numărul brevetelor în vigoare pe teritoriul României a avut o evoluție diferită, crescând de la 27.474 la 101.696, cu aproximativ 270%. WIPO explică saltul prin aderarea României la sistemul brevetului unitar în 2024.

Brevetele europene pentru care efectul unitar a fost înregistrat începând cu 1 septembrie 2024 acoperă și România, în grupul de 18 state participante. Procedura centralizată extinde protecția teritorială fără o cerere națională nouă pentru fiecare țară. Creșterea numărului de drepturi aplicabile în România provine astfel în mare parte din extinderea sistemului juridic de protecție.

Pentru titulari, sistemul simplifică protecția în mai multe piețe. Pentru întreprinderile care operează în România, el extinde și ansamblul drepturilor de brevet relevante pentru activitățile lor comerciale.

La nivel mondial, brevetele acordate în 2025 au scăzut cu 4,4%, prima reducere anuală din 2000, în timp ce totalul celor în vigoare a crescut cu 6,5%, la aproximativ 21,4 milioane. Brevetele acordate într-un an pot proveni din cereri mai vechi, iar menținerea lor în vigoare depinde de durata protecției și de îndeplinirea obligațiilor legale.

Raportul dezvoltă și analiza tehnologiilor verzi. Aproximativ 613.000 de cereri publicate în 2024 au fost încadrate în această categorie, cu 8,8% mai multe decât în anul precedent. Bateriile reprezentau 17,4%, rețelele inteligente și transportul energiei 15,2%, iar controlul poluării aerului 11,8%.

Cererile pentru infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice au crescut de la 58 în 2014 la peste 9.000 în 2024. Danemarca avea cea mai mare intensitate a brevetării verzi între principalele origini analizate, cu 31,9% din cererile sale publicate încadrate în domeniu. Aceste rezultate privesc publicările și clasificările tehnologice din 2024, care au un calendar diferit de cel al depunerilor din 2025.






























RELATED ARTICLES