
Comisia Europeană a semnat la 18 noiembrie 2026 un acord de contribuție de 25 milioane EUR la Fondul pentru pierderi și daune climatice (FRLD), în marja conferinței ONU privind schimbările climatice COP31, organizată la Antalya, în Turcia. Semnarea formalizează o promisiune financiară făcută de UE la COP28, în 2023, într-un moment în care fondul se pregătește să aprobe primele finanțări pentru țările vulnerabile. Potrivit raportului prezentat la COP31, mecanismul primise solicitări eligibile de aproximativ 2,8 miliarde USD, de peste opt ori mai mari decât cele 342 milioane USD alocate programului său inițial. Acordul european reprezintă o etapă contractuală nouă, dar Comisia nu a precizat că întreaga sumă a fost deja virată.
Pe scurt
-
Comisia a semnat un acord de 25 milioane EUR la COP31. Contribuția provine din bugetul UE și formalizează angajamentul din 2023. Semnarea nu trebuie confundată cu plata efectivă sau cu acordarea unei finanțări către un beneficiar final.
-
Fondul avea angajamente totale de 822,71 milioane USD la 31 iulie 2026, dintre care 485,77 milioane USD fuseseră primite, conform raportului Consiliului de administrație transmis COP31. Valorile reprezintă totalurile tuturor contributorilor, nu numai ale Uniunii.
-
Au fost primite 198 de solicitări, dintre care 176 au intrat în portofoliul eligibil, cu o valoare cumulată de aproximativ 2,8 miliarde USD și acoperire în 119 țări.
-
Programul inițial Barbados Implementation Modalities dispune de o alocare de 342 milioane USD, după suplimentarea cu 92 milioane USD decisă în 2026. Minimum 50% din resursele programului sunt rezervate împreună statelor insulare mici în curs de dezvoltare și țărilor cel mai puțin dezvoltate.
-
Primele proiecte ar urma să fie examinate pentru aprobare între 15 și 18 decembrie 2026. Aprobarea unei finanțări și transferarea banilor către beneficiari vor reprezenta etape ulterioare, distincte.
Uniunea Europeană a trecut de la promisiunea făcută în urmă cu trei ani la formalizarea contractuală a contribuției sale directe la Fondul pentru pierderi și daune climatice, creat pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare deosebit de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice. Acordul de 25 milioane EUR a fost semnat de Comisia Europeană în marja COP31, la Antalya, și anunțat oficial la 18 noiembrie.
Kurt Vandenberghe, directorul general pentru politici climatice al Comisiei Europene, a prezentat contribuția UE ca parte a sprijinului destinat țărilor și comunităților afectate de fenomene climatice tot mai severe. La Antalya, acesta s-a întâlnit cu Ibrahima Cheikh Diong, directorul executiv al fondului, pentru a discuta evoluția mecanismului și trecerea sa către finanțarea intervențiilor.
Contribuția de 25 milioane EUR fusese promisă de UE la COP28, în 2023. Acordul din Antalya formalizează acel angajament.
Comisia nu a anunțat calendarul plății. Semnarea acordului este etapa contractuală care permite efectuarea contribuției.
Raportul Consiliului său de administrație pentru COP31 arată că, la 31 iulie 2026, angajamentele financiare totale ale contributorilor ajunseseră la echivalentul a 822,71 milioane USD. Din această sumă, 485,77 milioane USD fuseseră primite de mecanismul financiar administrat de fond.
La sfârșitul lunii iulie, fondul avea acorduri de contribuție semnate cu 25 de contributori. Acordul UE din 18 noiembrie este ulterior acestei date de referință.
Fondul pentru pierderi și daune climatice răspunde unei categorii de probleme diferite de cele finanțate în mod obișnuit prin programele de reducere a emisiilor sau prin proiectele de adaptare preventivă.
Obiectivul său este sprijinirea țărilor vulnerabile care se confruntă deja cu consecințele schimbărilor climatice, inclusiv dezastre cu evoluție rapidă și procese cu dezvoltare lentă, precum creșterea nivelului mărilor, degradarea ecosistemelor sau pierderea unor mijloace de trai.
Pierderile și daunele pot avea componente economice, precum distrugerea infrastructurii, a locuințelor sau a producției agricole, dar și componente care nu pot fi evaluate integral în bani, precum pierderea patrimoniului cultural, deplasarea comunităților ori deteriorarea unor ecosisteme.
Decizia politică de creare a fondului a fost luată la COP27, în 2022, la Sharm el-Sheikh. Regulile de funcționare au fost aprobate la COP28, în 2023, iar ulterior statele participante au negociat structura instituțională, procedurile de acces și relația cu Banca Mondială.
Fondul funcționează sub orientarea Conferinței părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice și a reuniunii părților la Acordul de la Paris. Consiliul său de administrație decide politicile și alocările, în timp ce secretariatul pregătește evaluarea și implementarea operațională.
Banca Mondială îndeplinește funcții de administrator financiar interimar în cadrul aranjamentului convenit pentru fond. Acest rol nu transformă automat finanțările în împrumuturi ale Băncii Mondiale și nici nu schimbă competența Consiliului fondului de a aproba intervențiile.
Potrivit raportului pregătit pentru COP31, secretariatul fondului a primit până la termenul de 15 iunie 2026 un total de 198 de solicitări. Dintre acestea, 176 au îndeplinit condițiile inițiale pentru a intra în portofoliul de evaluare al programului Barbados Implementation Modalities.
Cele 176 de solicitări eligibile însumează aproximativ 2,8 miliarde USD și vizează intervenții în 119 țări. Eligibilitatea pentru includerea în portofoliu nu înseamnă că un proiect a fost aprobat, că suma solicitată va fi acordată integral sau că finanțarea este deja disponibilă.
Barbados Implementation Modalities a fost creat pentru perioada 2025–2026 ca etapă de testare a procedurilor de finanțare și acces. Alocarea inițială a fost de 250 milioane USD, iar Consiliul fondului a decis ulterior să o suplimenteze cu 92 milioane USD, până la 342 milioane USD.
Acești 342 milioane USD reprezintă resurse alocate programului pentru posibile aprobări, nu o sumă deja distribuită beneficiarilor. În același timp, cele 2,8 miliarde USD reprezintă cereri depuse, nu o evaluare completă a tuturor pierderilor și daunelor climatice din lume.
Comparația indică însă o diferență majoră între finanțarea solicitată în această primă rundă și resursele rezervate pentru ea. Cererile eligibile sunt de aproximativ opt ori mai mari decât alocarea programului.
Africa concentrează cea mai mare valoare a proiectelor depuse, aproximativ 1,4 miliarde USD. Urmează regiunea Asia-Pacific, cu 744,7 milioane USD, America Latină și Caraibele, cu 611,6 milioane USD, și Europa de Est, cu 60,7 milioane USD.
Statele insulare mici în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate însumează solicitări de aproximativ 1,7 miliarde USD, echivalentul a 60,8% din totalul finanțării cerute.
Programul Barbados prevede rezervarea unui prag minim de 50% din alocările sale pentru aceste două categorii de țări vulnerabile. Această regulă urmărește să reducă riscul ca finanțarea să fie concentrată exclusiv în statele cu o capacitate administrativă mai mare de a pregăti proiecte.
Datele publicate pentru prima rundă arată că majoritatea solicitărilor au fost depuse prin intermediul unor instituții internaționale ori regionale acreditate în cadrul altor fonduri climatice.
O parte dintre cereri utilizează mecanisme de acces direct prin guverne și instituții naționale. Dezvoltarea acestor proceduri este relevantă deoarece statele vulnerabile au solicitat în mod repetat reducerea întârzierilor și a costurilor administrative asociate finanțării climatice.
Un moment important este următoarea reuniune a Consiliului fondului, programată între 15 și 18 decembrie 2026.
Consiliul urmează să examineze primul pachet de cereri pregătit de secretariat. Cele 92 milioane USD adăugate în iulie fac parte din alocarea totală de 342 milioane USD.
Reuniunea din decembrie ar urma să marcheze trecerea de la constituirea fondului și primirea solicitărilor la luarea primelor decizii privind finanțarea unor intervenții concrete.
Uniunea Europeană și statele sale membre sunt printre contributorii principali la finanțarea climatică internațională. Comisia arată că UE și cele 27 de state membre au promis împreună peste 450 milioane EUR Fondului pentru pierderi și daune.
Cele 25 milioane EUR reprezintă contribuția bugetului UE. Totalul colectiv include și angajamentele separate ale statelor membre.
Semnarea nu rezolvă însă problema resurselor insuficiente. Diferența dintre solicitările de 2,8 miliarde USD și alocarea de 342 milioane USD a programului inițial arată presiunea asupra capacității fondului de a finanța intervențiile.
Următoarele repere de urmărit sunt confirmarea transferului contribuției europene, deciziile Consiliului fondului din decembrie, valoarea proiectelor aprobate și calendarul primelor plăți către beneficiari.
Documente și surse principale
-
Comisia semnează contribuția de 25 milioane EUR la Fondul pentru pierderi și daune climatice
DG Politici Climatice
Comisia Europeană
18 noiembrie 2026
EN
HTML
Comunicatul oficial privind semnarea acordului la COP31 și legătura cu angajamentul financiar asumat de UE în 2023.
Consultă comunicatul Comisiei -
Raportul Fondului pentru pierderi și daune prezentat la COP31
FCCC/CP/2026/7–FCCC/PA/CMA/2026/12
ONU
19 octombrie 2026
EN
PDF
Datele oficiale privind cele 822,71 milioane USD promise, sumele primite, cererile eligibile de 2,8 miliarde USD și pregătirea primelor decizii de finanțare.
Consultă raportul fondului

















