Ceuta cere prezență permanentă Frontex și EUAA și sprijin financiar european, iar Comisia trimite o misiune tehnică în enclavă

Președintele Ceutei, Juan Jesús Vivas, a venit la Bruxelles pentru a cere Uniunii Europene o implicare directă și de durată în gestionarea situației de la frontiera cu Marocul, solicitând o prezență permanentă a Frontex și a Agenției Uniunii Europene pentru Azil, sprijin financiar pentru infrastructura de frontieră și pentru minorii neînsoțiți și un tratament european specific pentru Ceuta și Melilla. Vivas și-a prezentat solicitările la Parlamentul European, într-o conferință de presă alături de președintele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, LIBE, Javier Zarzalejos, înaintea întâlnirilor cu reprezentanții Comisiei. În aceeași zi, executivul european a confirmat că oficiali ai săi vor merge la Ceuta pentru o misiune tehnică și că evaluarea cererii Spaniei pentru asistență financiară de urgență avansează cu prioritate.

Juan Jesús Vivas și-a început intervenția la Parlamentul European insistând asupra dimensiunii europene a orașului pe care îl conduce. El a descris Ceuta drept un teritoriu spaniol și european aflat de cealaltă parte a Strâmtorii Gibraltar și expus unor riscuri care, în evaluarea sa, nu au echivalent în restul Spaniei. Din această perspectivă, solicitările prezentate la Bruxelles nu au fost formulate ca o cerere de solidaritate punctuală după un episod migrator, ci ca o încercare de a obține o implicare europeană mai stabilă în gestionarea frontierei.

Vivas a afirmat că aproximativ 80.000 de persoane au intrat în Ceuta la 30 și 31 iulie, un număr pe care l-a comparat cu întreaga populație a orașului. El a spus că amploarea acestei mișcări a afectat serviciile publice, activitatea economică, conviețuirea și sentimentul de siguranță al locuitorilor și a descris situația actuală drept „nesustenabilă”.

Președintele Ceutei a atribuit un rol direct Marocului în producerea crizei. El a susținut că o mobilizare de asemenea dimensiune nu ar fi putut avea loc fără cunoașterea autorităților marocane și a invocat existența unor rapoarte ale poliției spaniole care, potrivit afirmațiilor sale, ar conține imagini cu membri ai jandarmeriei marocane îndrumând persoane către frontieră.

Vivas a prezentat aceste elemente drept argumente pentru concluzia sa că Marocul a contribuit, prin acțiune sau consimțământ, la intrările masive. Aceasta este însă poziția exprimată de președintele Ceutei. Comisia Europeană nu a confirmat în briefingul din 8 septembrie acuzația privind implicarea autorităților marocane și nu a atribuit public responsabilitatea pentru evenimente.

Vivas a mai afirmat că evenimentele de la sfârșitul lunii iulie au provocat peste 100 de decese și a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Nici această cifră nu a fost confirmată separat de Comisie în sursele analizate, astfel încât ea trebuie tratată ca parte a declarațiilor făcute de președintele Ceutei.

Dincolo de acuzațiile privind Marocul, Vivas a formulat la Bruxelles un set precis de cereri. Prima privește revenirea la ceea ce el numește normalitate prin întoarcerea în Maroc a persoanelor care au intrat în Ceuta la 30 și 31 iulie și care se află încă în oraș.

În întâlnirile cu Comisia, Vivas a spus că va cere executivului european să se implice și să încurajeze guvernul spaniol să stabilească „un plan definit de returnări” și o dată concretă pentru punerea lui în aplicare. El consideră că, fără reducerea rapidă a presiunii asupra orașului, Ceuta nu își poate restabili funcționarea normală.

A doua cerere este o prezență europeană permanentă la frontieră. Vivas vrea ca Frontex să fie mult mai vizibil în controlul frontierei, iar Agenția Uniunii Europene pentru Azil, EUAA, să aibă un rol mai important în gestionarea componentei migratorii.

„Vom cere și o prezență permanentă a Europei în Ceuta, în domeniul frontierei prin Frontex și în domeniul politicii de migrație prin Agenția Europeană pentru Azil”, a spus Vivas.

El a legat această solicitare de ideea că frontiera Ceutei trebuie gestionată ca frontieră europeană. În intervenția sa, Vivas a cerut Parlamentului și celorlalte instituții UE să afirme explicit că frontierele Ceutei și Melillei sunt frontiere ale Uniunii și că respectarea lor este o condiție necesară pentru orice relație de cooperare cu Marocul.

Președintele Ceutei a spus că orașul este interesat de relații bune și productive cu Rabatul, dar a susținut că o asemenea cooperare trebuie să înceapă cu respectarea frontierelor. El a cerut o poziție europeană mai fermă atunci când consideră că această condiție nu este respectată.

A treia componentă este financiară. Vivas solicită bani europeni pentru lucrări la infrastructura de frontieră, cu obiectivul de a întări capacitatea de control a autorităților spaniole și europene. El cere separat sprijin financiar pentru ceea ce descrie drept o urgență umanitară creată după evenimentele din iulie, cu accent pe găzduirea și îngrijirea minorilor străini neînsoțiți.

Problema minorilor ocupă un loc important în solicitările Ceutei. Întrebat dacă mecanismele de solidaritate ale Pactului european privind migrația și azilul ar putea fi folosite pentru transferarea unora dintre acești minori către alte state membre, Vivas a spus că prima opțiune ar trebui să rămână reunificarea familială, dacă familia poate fi identificată.

În absența familiei, el a indicat posibilitatea identificării unui tutore, iar dacă nici acesta nu există, găsirea unei instituții de primire în țara de origine. Vivas a susținut că aceste posibilități trebuie analizate cu prioritate înainte de alte soluții de relocare și a prezentat Marocul drept țara de origine relevantă pentru o parte dintre cazuri.

Această interpretare privind gestionarea minorilor reprezintă poziția lui Vivas asupra modului în care ar trebui aplicate regulile europene și nu o decizie anunțată de Comisie în briefingul din aceeași zi.

Cererea imediată pentru bani și personal este însoțită de o solicitare pe termen mai lung: un statut sau tratament european specific pentru Ceuta și Melilla. Vivas susține că particularitățile geografice, economice și de securitate ale celor două orașe justifică un răspuns distinct în politicile europene.

El vrea ca această particularitate să fie reflectată și în aplicarea Pactului european privind migrația și azilul. Argumentul său este că Ceuta și Melilla sunt singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene pe continentul african și se confruntă, prin urmare, cu presiuni pe care normele generale nu le surprind întotdeauna suficient.

Javier Zarzalejos, președintele Comisiei LIBE, a susținut dimensiunea europeană a problemei și a legat protejarea frontierelor Ceutei de respectarea frontierelor Uniunii. El a prezentat vizita lui Vivas ca pe una instituțională, destinată să aducă situația orașului direct în fața Parlamentului European și a Comisiei.

Zarzalejos a indicat trei tipuri de instrumente pe care UE le poate pune la dispoziție: cadrul juridic european actualizat pentru migrație și azil, finanțarea și resursele operaționale, în special prin Frontex. El a susținut și că aceste instrumente au fost oferite în mod repetat de Comisie, exprimând însă opinia că guvernul spaniol nu le-ar fi utilizat până acum pe deplin.

Această ultimă apreciere este poziția politică exprimată de Zarzalejos și nu o constatare formulată de executivul european.

Partea instituțională a răspunsului UE s-a conturat câteva ore mai târziu în briefingul Comisiei. Reprezentantul executivului european a confirmat că instituția urmărește îndeaproape situația și se află în contact cu autoritățile spaniole „la toate nivelurile”.

Comisarul Magnus Brunner avusese deja convorbiri telefonice cu ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, și cu ministrul Ángel Víctor Torres privind situația din Ceuta și problemele rămase de rezolvat. În cursul zilei de 8 septembrie erau prevăzute noi întâlniri cu reprezentanții spanioli și cu Juan Jesús Vivas.

Comisia a confirmat, de asemenea, că oficiali europeni vor călători la Ceuta în cursul săptămânii pentru o misiune tehnică. În paralel, sunt programate reuniuni tehnice la Madrid, ceea ce mută discuția de la nivelul exclusiv politic către analiza concretă a nevoilor și a instrumentelor care pot fi mobilizate.

Unul dintre aceste instrumente este ajutorul financiar de urgență solicitat de Spania. Comisia a spus că serviciile sale avansează evaluarea cererii „ca prioritate”, fără să anunțe încă valoarea finanțării, momentul unei decizii sau condițiile exacte în care aceasta ar putea fi acordată.

Executivul european nu a anunțat nici în briefing că a aprobat deja o prezență permanentă suplimentară a Frontex sau EUAA la Ceuta. Solicitarea formulată de Vivas urmează să fie discutată în cadrul contactelor tehnice și politice aflate în desfășurare.

De aceea, cele două niveluri ale zilei de 8 septembrie trebuie separate. Juan Jesús Vivas a venit la Bruxelles cu o listă amplă de solicitări, de la returnări și infrastructură până la un statut specific pentru Ceuta și Melilla. Comisia a confirmat, deocamdată, misiunea tehnică, contactele cu autoritățile spaniole și evaluarea prioritară a cererii pentru ajutor financiar de urgență.

Punctul de întâlnire dintre cele două poziții este recunoașterea faptului că situația necesită o implicare europeană operațională. Diferența este că Vivas cere deja un răspuns structural și permanent, în timp ce Comisia se află încă în etapa evaluării nevoilor și a instrumentelor care pot fi mobilizate.

Ceuta este un oraș autonom spaniol situat pe coasta nord-africană și reprezintă una dintre cele două frontiere terestre dintre Uniunea Europeană și Maroc, alături de Melilla. Poziția sa geografică face ca politica de migrație, controlul frontierelor, cooperarea cu Marocul și capacitatea locală de primire să aibă o importanță europeană directă.

Evenimentele din 30 și 31 iulie au amplificat această presiune și au readus în discuție atât capacitatea serviciilor locale, cât și rolul Frontex, EUAA și al finanțării europene de urgență.

Vizita lui Juan Jesús Vivas la Bruxelles urmărește acum două obiective diferite: un răspuns imediat la situația creată în vară și obținerea unui cadru european pe termen lung pentru Ceuta și Melilla. Comisia a început evaluarea primului, în timp ce solicitările structurale vor necesita o discuție politică mai largă între instituțiile UE și Spania.