Extinderea a devenit din nou una dintre cele mai strategice politici ale Uniunii Europene, iar credibilitatea UE ca actor geopolitic depinde și de capacitatea sa de a avansa procesul de aderare fără a compromite standardele privind reformele, a declarat comisara pentru extindere Marta Kos, în cadrul dialogului structurat cu Parlamentul European. În intervenția sa, Kos a spus că există optimism că toate clusterele de negociere ar putea fi deschise curând atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, în timp ce Balcanii de Vest riscă să piardă peste 700 de milioane de euro dacă reformele nu sunt finalizate la timp.

Pe scurt

1. Marta Kos a spus în Parlamentul European că extinderea nu mai este doar despre completarea proiectului european, ci și despre securizarea lui.

2. Comisara afirmă că există optimism că toate clusterele de negociere ar putea fi deschise curând pentru Ucraina și Republica Moldova.

3. Muntenegru este prezentat drept posibilul prim tratat de aderare dintr-o nouă generație, cu clauze de salvgardare mai puternice.

4. Kos avertizează că peste 700 de milioane de euro riscă să fie pierduți definitiv în Balcanii de Vest dacă reformele nu sunt finalizate până în iunie sau decembrie 2026.

5. Tonul Comisiei este critic față de Georgia și Serbia, pe fondul îngrijorărilor legate de recul democratic, justiție și independența mass-mediei.

În deschiderea discursului său, Kos a pus explicit extinderea în registrul securității europene. Ea a spus că, într-un mediu internațional volatil, în care vecinătatea UE caută stabilitate, predictibilitate și protecție, extinderea nu mai este doar despre completarea proiectului european, ci și despre apărarea lui. Potrivit comisarei, credibilitatea Uniunii ca actor geopolitic va depinde și de capacitatea sa de a oferi țărilor candidate o perspectivă credibilă, ancorându-le ferm în spațiul politic european, fără a compromite standardele înalte privind reformele.

Kos a spus că anul 2025 a fost unul bun pentru extindere și că s-a realizat mai mult decât în ultimii 15 ani la un loc, tendință care, în lectura sa, continuă și în 2026. În acest cadru, ea a prezentat Muntenegrul drept țara care avansează cel mai clar în negocieri, cu 14 capitole deja închise. În același timp, comisara a subliniat că nu doar numărul capitolelor contează, ci și calitatea reformelor și prioritatea acordată elementelor fundamentale, inclusiv în domeniile afacerilor interne și securității.

Unul dintre cele mai importante mesaje ale intervenției a vizat Ucraina. Kos a afirmat că, în ciuda circumstanțelor excepționale, parcursul de aderare al Ucrainei continuă și că există optimism că, „cu sprijinul noului guvern al Ungariei”, Consiliul va putea ajunge curând în poziția de a deschide formal toate clusterele de negociere. Ea a legat acest avans și de adoptarea, în urmă cu două săptămâni, a unor legi importante de către Rada Supremă, care vor debloca încă 2,7 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar prin Ukraine Facility, într-un moment descris ca fiind crucial pentru stabilizarea nevoilor de lichiditate ale Ucrainei. Kos a adăugat că o nouă sesiune a Radei, la sfârșitul lui aprilie, ar putea consolida această tendință pozitivă.

Tot despre Ucraina, comisara a introdus și o referire de ordin financiar și energetic. Ea a spus că, imediat ce petrolul va curge din nou prin conducta Druzhba, lucru care, potrivit formulării sale, s-ar putea întâmpla chiar în zilele următoare, Uniunea ar putea acorda Ucrainei împrumutul de 90 de miliarde de euro așteptat de mult timp. Această afirmație apare în discurs ca parte a argumentului mai larg că integrarea europeană trebuie dublată de sprijin financiar și politic concret.

Republica Moldova a fost descrisă la rândul ei drept un dosar care avansează rapid, în pofida presiunii exercitate de Rusia și a efectelor de contagiune ale războiului împotriva Ucrainei. Kos a spus că statele membre au dat deja mandatul pentru începerea negocierilor tehnice pe toate cele 33 de capitole de negociere și a calificat această decizie drept o recunoaștere a eforturilor extraordinare depuse de Chișinău în procesul de aderare. La fel ca în cazul Ucrainei, comisara a spus că așteaptă o decizie a Consiliului pentru deschiderea formală a tuturor celor șase clustere.

Discursul a inclus și referiri la Kosovo, unde, potrivit lui Kos, Uniunea a trecut la ridicarea măsurilor și așteaptă acum ca guvernul să continue reformele necesare pentru a beneficia de sprijin european. Comisara a anunțat că va merge în curând la Priștina pentru a continua această activitate. În schimb, tonul s-a schimbat vizibil atunci când a vorbit despre Georgia și Serbia.

În cazul Georgiei, Kos a spus că evoluțiile legislative recente ridică îngrijorări grave și că un sistem autocratic de control al expresiei politice împinge țara mai departe de viitorul european pe care, în formularea sa, majoritatea populației îl dorește. În cazul Serbiei, comisara a spus că Bruxellesul este din ce în ce mai îngrijorat, împărtășind preocupările eurodeputaților privind legi care subminează independența justiției, represiunea împotriva protestatarilor și ingerințele recurente în mass-media independente. Ea a precizat că instituțiile europene evaluează în prezent dacă Serbia mai îndeplinește condițiile pentru plăți prin instrumentele financiare ale Uniunii.

Kos a spus totuși că UE va continua să sprijine parcursul european al Serbiei, dar că se așteaptă la alinierea deplină a legilor judiciare la recomandările Comisiei de la Veneția, la restabilirea independenței mass-mediei, inclusiv prin reforma REM, și la îmbunătățiri constante în alinierea la politica externă și de securitate comună. În această logică, comisara a insistat că procesul de aderare este construit pe angajamente care trebuie respectate și susținute prin acțiuni concrete.

Un alt nucleu puternic al discursului a fost ideea că țările candidate nu mai pot fi lăsate ani la rând să implementeze reforme dificile fără beneficii tangibile. Kos a apărat integrarea treptată a acestora în instrumente și spații europene înainte de aderare, invocând integrarea în zona unică de plăți în euro, efectele concrete ale roamingului și propunerea făcută luna trecută de a include toate țările din Balcanii de Vest în zona europeană de roaming gratuit, după ce Ucraina și Republica Moldova au fost incluse de la 1 ianuarie anul acesta. Ea a spus că astfel de măsuri fac o diferență reală pentru milioane de oameni care privesc spre Europa.

În această linie se înscrie și avertismentul adresat Balcanilor de Vest. Kos a spus că, prin planurile de creștere, Comisia leagă direct progresul reformelor de investiții și oportunități economice, dar că, deși Ucraina și Republica Moldova performează bine, ritmul a fost mult mai lent în Balcanii de Vest. Ea a afirmat că le-a scris săptămâna trecută autorităților din regiune pentru a accelera reformele, altfel cetățenii lor vor pierde. În cifre concrete, comisara a avertizat că mai mult de 700 de milioane de euro riscă să fie pierduți definitiv în regiune dacă reformele nu sunt încheiate până în iunie 2026 sau decembrie 2026.

Poate cea mai importantă noutate conceptuală din discurs este însă cea privind viitoarele tratate de aderare. Kos a spus că actuala dezbatere privind clauzele de salvgardare este necesară și că lecția extinderii din 2004 este că Uniunea are nevoie de mecanisme credibile și eficiente care să poată fi aplicate dacă, după aderare, apar deficiențe grave în democrație sau statul de drept. Ea a susținut că viitoarele tratate de aderare trebuie să aparțină unei noi generații și a indicat explicit că tratatul de aderare al Muntenegrului ar trebui să fie primul din această categorie. Potrivit comisarei, nu este vorba despre criterii suplimentare, ci despre instrumente care să permită Uniunii să se protejeze dacă noii membri regresează pe elementele fundamentale.

În partea finală a intervenției, Kos a extins argumentul extinderii dincolo de Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică. Ea a vorbit despre cooperarea aprofundată cu Turcia, Armenia și Azerbaidjan, în special pe conectivitate, rute comerciale, energie și infrastructură digitală. Comisara a spus că UE are nevoie de Turcia în lumina noilor realități geopolitice din Europa și Orientul Mijlociu, că orice acord de pace pentru Ucraina va avea nevoie de Turcia și că noile rute comerciale prin Turcia și Caucazul de Sud au devenit esențiale. Ea a mai spus că traficul de marfă pe această rută s-a multiplicat de patru ori din 2022 și, cu investițiile potrivite, ar putea să se tripleze până în 2030.