
Comisia Europeană nu a primit oficial noul proiect italian care urmărește limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale și, prin urmare, nu a efectuat o evaluare juridică a acestuia. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei pentru politici digitale, a făcut precizarea la briefingul din 19 noiembrie, după ce a fost întrebat despre amendamentul discutat în Parlamentul Italiei și compatibilitatea sa cu propunerea europeană Kids Act. Regnier a confirmat continuarea contactelor bilaterale cu autoritățile italiene, fără să anticipeze concluziile unei eventuale proceduri de notificare.
Pe scurt
-
Comisia a precizat la 19 noiembrie că nu primise noul amendament italian privind accesul minorilor la rețelele sociale. Dialogul bilateral cu Roma continuă.
-
Italia notificase un proiect anterior la 9 mai 2025, în dosarul TRIS 2025/0235/IT. Comisia a emis un aviz detaliat la 7 august, iar Italia a răspuns la 9 septembrie 2025.
-
Adaptarea integrală la avizul Comisiei nu impune, în principiu, o nouă notificare. Un proiect nou sau modificări substanțiale pot necesita reluarea procedurii.
-
Amânarea de 12 luni prevăzută de Directiva 2015/1535 se calculează de la primirea notificării și se aplică în condiții precise. Nu este o interdicție automată pentru orice inițiativă națională.
-
Kids Act rămâne o propunere. Ar permite conturi independente pe serviciile vizate de la 15 ani și conturi limitate, administrate de părinți sau tutori, la 13–14 ani; pentru copiii mai mici există o excepție strictă privind anumite servicii video.
Declarația clarifică situația juridică a Italiei într-un moment în care Comisia a decis să prelungească la 12 luni perioada de așteptare pentru anumite proiecte naționale privind protecția minorilor online, în scopul păstrării spațiului necesar negocierilor europene. Italia, Franța și Grecia au însă situații procedurale distincte, deoarece notificaseră proiecte înaintea prezentării Kids Act, la 17 septembrie 2026. În cazul Italiei, problema imediată este dacă noul amendament poate fi considerat o adaptare a textului notificat anterior sau dacă modificările sale impun reluarea notificării.
Clarificările Comisiei au venit după publicarea unor informații despre intenția coaliției guvernamentale italiene de a introduce noi restricții pentru utilizarea rețelelor sociale de către minori. Potrivit Reuters, un amendament aflat în pregătire la decretul privind securitatea ar interzice conturile pentru copiii sub 13 ani, ar permite accesul adolescenților de 13–15 ani numai prin conturi asociate părinților și ar autoriza conturile independente de la 16 ani. Reuters a relatat la 18 noiembrie că amendamentul, pe care l-a consultat, nu fusese încă depus formal, dar avea sprijinul coaliției conduse de Giorgia Meloni. Sursele parlamentare citate anticipau adoptarea până la sfârșitul anului. În forma descrisă, aplicațiile educaționale erau exceptate, iar AGCOM urma să elaboreze regulile de verificare a vârstei în nouă luni de la intrarea în vigoare a decretului.
Aceste informații descriu un proiect legislativ, nu o lege adoptată. Mai mult, ele nu echivalează cu documentul oficial transmis Comisiei Europene. Întrebat dacă a analizat propunerea, Thomas Regnier a răspuns că instituția nu primise notificarea și nu putea, în consecință, să se pronunțe asupra conținutului său.
Diferența față de procedura italiană anterioară este esențială. La 9 mai 2025, Italia notificase Comisiei un proiect privind protecția minorilor în mediul digital, înregistrat în sistemul european TRIS cu numărul 2025/0235/IT. Textul prevedea limitarea accesului la rețele sociale și platforme de partajare video pentru persoanele sub 15 ani, verificarea vârstei utilizatorilor și modificări ale regulilor privind consimțământul minorilor pentru prelucrarea datelor personale. Proiectul anterior conținea și dispoziții privind conturile deja create, activitatea influencerilor minori și campaniile de informare referitoare la riscurile utilizării internetului. Autoritățile italiene urmăreau astfel un cadru național mai larg decât simpla stabilire a unei vârste minime de acces.
Notificarea a declanșat procedura europeană de examinare a reglementărilor tehnice și a normelor privind serviciile societății informaționale. Comisia a cerut informații suplimentare în mai și iunie 2025, iar autoritățile italiene au răspuns solicitărilor. La 7 august 2025, Comisia a transmis un aviz detaliat, prin care a exprimat preocupări asupra compatibilității proiectului cu anumite obligații europene. În procedura TRIS, un aviz detaliat nu reprezintă automat respingerea definitivă a proiectului. El obligă statul notificator să examineze observațiile formulate și prelungește perioada în care textul nu poate fi adoptat, potrivit condițiilor directivei. În cazul Italiei, guvernul a transmis un răspuns la 9 septembrie 2025, indicând modul în care intenționa să trateze preocupările Comisiei.
Thomas Regnier a explicat la 19 noiembrie că trebuie distinse două situații. Dacă autoritățile italiene modifică proiectul pentru a-l pune pe deplin în concordanță cu avizul detaliat al Comisiei, această ajustare nu impune, în principiu, o nouă notificare. Dacă este vorba despre un text nou sau despre modificări substanțiale care depășesc răspunsul la aviz, notificarea poate deveni din nou obligatorie.
Regula se bazează pe Directiva (UE) 2015/1535. Articolul 5 impune statelor membre să notifice anumite proiecte de reglementări înainte de adoptare și să transmită din nou textul dacă modificările îi schimbă semnificativ domeniul de aplicare, reduc perioada prevăzută pentru punerea în aplicare, adaugă cerințe sau le fac mai restrictive. Aplicarea acestei reguli în cazul noului amendament italian depinde de compararea documentelor. Comisia ar trebui să stabilească dacă forma discutată acum păstrează obiectul și condițiile proiectului notificat în 2025 sau introduce obligații suficient de diferite pentru a necesita o nouă examinare. În absența textului oficial, Regnier a evitat să formuleze o concluzie.
O nouă notificare ar avea consecințe procedurale proprii. În mod obișnuit, directiva prevede o perioadă inițială de așteptare de trei luni de la primirea proiectului, în care statul nu îl poate adopta. Comisia și celelalte state membre pot utiliza acest interval pentru a verifica eventualele obstacole în calea liberei circulații a serviciilor și compatibilitatea cu dreptul pieței interne. Un aviz detaliat poate prelungi perioada de așteptare pentru un proiect privind serviciile societății informaționale. De asemenea, articolul 6 alineatul (4) permite o amânare de 12 luni, calculată de la notificarea inițială, dacă executivul european constată în termenul legal că proiectul privește o materie deja acoperită de o propunere legislativă prezentată Parlamentului European și Consiliului.
Această regulă urmărește să prevină situațiile în care statele adoptă reglementări diferite tocmai în timp ce instituțiile UE negociază un cadru comun. Perioada nu este adăugată automat după fiecare intervenție publică a Comisiei și nu echivalează cu o interdicție generală de a legifera în domeniul protecției minorilor. Directiva prevede și condiții de încetare anticipată a suspendării, inclusiv retragerea propunerii legislative europene sau adoptarea actului obligatoriu. În anumite condiții, perioada poate fi extinsă la 18 luni dacă Consiliul adoptă o poziție în primă lectură. Sunt prevăzute și excepții strict condiționate pentru circumstanțe urgente, inclusiv anumite situații privind protecția minorilor. Aceste mecanisme nu pot fi invocate generic, fără verificarea condițiilor juridice concrete.
Situația Italiei diferă deoarece prima sa notificare data din mai 2025, iar perioada inițială de examinare se încheiase înaintea propunerii Kids Act din septembrie 2026. Acesta este și motivul pentru care Regnier a menționat separat Italia, Franța și Grecia în răspunsul său. Franța notificase un proiect privind accesul minorilor la rețele sociale în aprilie 2026, iar Grecia în mai. Ambele proceduri inițiale ajunseseră la sfârșitul perioadelor de așteptare înainte ca propunerea Kids Act să fie publicată. Totuși, Franța a notificat și un text revizuit la 14 septembrie, cu un calendar propriu, astfel încât nu toate versiunile proiectelor franceze pot fi tratate drept exceptate de la o nouă examinare.
Notificarea elenă, înregistrată ca 2026/0233/GR, privește introducerea unei vârste minime pentru accesul la serviciile de rețele sociale. Comisia a emis un aviz detaliat, iar autoritățile grecești au transmis explicații și modificări. Registrul TRIS consemnează încheierea perioadei de așteptare și disponibilitatea unui text final. Închiderea procedurii de notificare nu reprezintă, prin ea însăși, o certificare generală a compatibilității tuturor dispozițiilor naționale cu dreptul Uniunii. Aceste diferențe arată de ce anunțul Comisiei despre amânarea unor proiecte pentru 12 luni nu trebuie aplicat automat tuturor inițiativelor naționale. Data notificării, existența unui aviz detaliat, eventualele modificări ulterioare și momentul prezentării propunerii europene sunt elemente necesare pentru stabilirea situației fiecărui stat.
Cadrul comun pe care Comisia încearcă să îl protejeze este propunerea EU Kids Act, prezentată la 17 septembrie 2026, cu referința COM(2026)681 și procedura legislativă 2026/0286(COD). Inițiativa urmărește reguli armonizate pentru accesul minorilor la anumite servicii digitale, împreună cu obligații privind siguranța implicită a platformelor, verificarea vârstei și limitarea funcțiilor care pot expune copiii la riscuri.
Propunerea introduce o abordare graduală. Copiii sub 13 ani nu ar putea avea conturi pe serviciile de rețele sociale vizate. Adolescenții de 13 și 14 ani ar putea utiliza anumite servicii prin conturi limitate administrate de părinți sau tutori, cu restricții privind durata de utilizare și contactele. De la 15 ani ar putea fi deschise conturi independente, dar furnizorii ar continua să aibă obligații speciale de protecție până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Pentru categoria de 13–14 ani, Comisia a propus o limită de cel mult o oră pe zi pentru utilizarea serviciului în cadrul contului supravegheat. Printre celelalte măsuri se numără protecția împotriva contactelor nedorite, setările private implicite și controlul funcțiilor care încurajează utilizarea excesivă. Pentru copiii sub 13 ani, articolul 7 prevede o excepție strictă pentru platformele video concepute special pentru această categorie: accesul s-ar face exclusiv prin contul părintelui sau tutorelui, sub controlul acestuia, fără un cont atribuit copilului și fără acces pentru cei sub trei ani.
Regulamentul propus ar acoperi și alte servicii utilizate de minori, inclusiv anumite platforme de partajare video, jocuri online și sisteme AI de tip companion sau chatbot. Furnizorii ar urma să aibă responsabilități privind designul serviciilor și prevenirea unor riscuri precum manipularea comportamentului, dependența de utilizare, contactele nedorite sau interacțiunile care pot crea dependență emoțională. Pentru aplicarea limitelor de vârstă, Comisia propune utilizarea unor instrumente care confirmă eligibilitatea utilizatorului fără a dezvălui platformei mai multe date personale decât sunt necesare. Inițiativa urmărește compatibilitatea cu soluțiile europene de verificare a vârstei și cu ecosistemul identității digitale europene.
Aceste dispoziții sunt încă propuneri legislative. Nu există în prezent o interdicție europeană generală nouă, aplicabilă în baza Kids Act, pentru toate conturile utilizatorilor sub 13 ani. Regulamentul trebuie negociat și adoptat de Parlamentul European și Consiliu, iar textul său final poate diferi de propunerea Comisiei. În paralel continuă aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), care impune deja platformelor online accesibile minorilor obligația de a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private, siguranței și securității. Pentru platformele foarte mari există și obligații de evaluare și reducere a riscurilor sistemice, inclusiv cele care afectează copiii.
Raportul dintre DSA, Kids Act și legile naționale este una dintre principalele dificultăți ale negocierilor. Un stat poate considera necesară stabilirea unei vârste minime de acces, dar nu orice obligație impusă unilateral platformelor este automat compatibilă cu armonizarea europeană existentă. Trebuie verificat dacă o regulă națională stabilește o condiție privind accesul minorilor sau introduce și cerințe suplimentare privind funcționarea serviciilor, verificarea vârstei, prelucrarea datelor ori supravegherea operatorilor. În cazul Italiei, această analiză nu poate fi făcută definitiv fără forma oficială a noului amendament. Relatarea Reuters indică un model de acces gradual care diferă, în unele privințe, de propunerea Kids Act, inclusiv în privința vârstei de la care adolescenții ar putea avea conturi independente. Diferența dintre 15 și 16 ani este relevantă, dar nu demonstrează singură existența unei încălcări a dreptului european.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei a insistat asupra necesității unei soluții la nivelul Uniunii, argumentând că protecția copiilor nu poate fi asigurată în mod uniform prin legislații naționale divergente. Aceasta este poziția politică și instituțională a Comisiei, care urmărește reguli comune pentru platformele ce furnizează servicii în mai multe state membre.
Consiliul a inclus Kids Act pe agenda reuniunii miniștrilor responsabili de cultură și media din 20 noiembrie, pentru un raport de progres al Președinției irlandeze și o dezbatere de orientare. Agenda nu prevede adoptarea unei poziții legislative finale asupra propunerii.
Pentru România și celelalte state membre, această procedură are relevanță dincolo de cazul italian. Viitoarele inițiative naționale privind accesul copiilor la platforme digitale trebuie examinate în raport cu cerințele de notificare, regulile DSA și eventualele obligații care vor rezulta din Kids Act. În același timp, autoritățile naționale își păstrează responsabilități în domeniul educației digitale, protecției copiilor și aplicării legislației existente.
La 19 noiembrie, situația confirmată era că Italia nu transmisese Comisiei noul amendament discutat în Parlament, deși exista o notificare anterioară și un dialog bilateral în desfășurare. Următorul pas verificabil este clarificarea formei finale a proiectului italian și, dacă modificările o impun, notificarea acestuia prin TRIS. Separat, instituțiile europene continuă negocierile asupra Kids Act, fără ca rezultatul lor să poată fi anticipat printr-o declarație procedurală a Comisiei.
Documente și surse principale
-
Comisia explică de ce nu poate evalua noul proiect italian privind rețelele sociale
Serviciul Audiovizual al Comisiei Europene · Video
Briefing oficial
19 noiembrie 2026
EN
HTML
Thomas Regnier confirmă lipsa notificării noului amendament italian și explică procedura aplicabilă modificărilor substanțiale, inclusiv situația particulară a Franței și Greciei.
Urmărește declarația Comisiei → -
Notificarea italiană 2025/0235/IT privind protecția minorilor online
Comisia Europeană și Italia · RO/EN · Document oficial
Comisia Europeană și Italia
9 mai 2025
HTML
Prezintă proiectul notificat anterior, avizul detaliat al Comisiei din august 2025 și răspunsul italian din septembrie. Nu reprezintă noul amendament discutat în noiembrie 2026.
Consultă notificarea Italiei → -
Directiva (UE) 2015/1535 privind notificarea proiectelor naționale de reglementare
Parlamentul European și Consiliul · EUR-Lex
Parlamentul European și Consiliul
9 septembrie 2015
RO
HTML
Articolele 5 și 6 stabilesc obligațiile de notificare și de renotificare a modificărilor substanțiale, perioadele de așteptare și condițiile amânării de 12 luni.
Citește directiva → -
Propunerea de regulament EU Kids Act, COM(2026)681
Comisia Europeană · EUR-Lex
Comisia Europeană
17 septembrie 2026
RO
HTML
Prezintă modelul european propus pentru accesul gradual la rețele sociale, protecția implicită a minorilor și verificarea vârstei. Dispozițiile nu sunt încă adoptate.
Consultă propunerea Kids Act → -
Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport — dezbaterea Kids Act
Consiliul Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene
20 noiembrie 2026
EN
HTML
Include raportul de progres al Președinției irlandeze și dezbaterea de orientare privind Kids Act. Nu reprezintă adoptarea regulamentului.
Consultă agenda Consiliului →

















