AcasăEuropaComisia propune întărirea producției europene de radioizotopi medicali și reducerea dependenței de...


Comisia propune întărirea producției europene de radioizotopi medicali și reducerea dependenței de materiale din Rusia

A female scientist in a lab coat working inside a state-of-the-art laboratory through a circular window view.
Radioizotopii medicali cu timpi scurți de înjumătățire au nevoie de producție și transport coordonate pentru a ajunge la pacienți la momentul utilizării.

Comisia Europeană a prezentat un cadru strategic pentru consolidarea aprovizionării UE cu radioizotopi medicali, care urmărește dezvoltarea producției europene de materiale critice și reducerea dependenței de furnizori externi, în special din Rusia. Inițiativa europeană pentru radioizotopi, cunoscută sub acronimul ERVI, vizează un lanț de aprovizionare de care depind anual peste zece milioane de proceduri medicale în Uniune, în principal în oncologie și cardiologie.

Pe scurt

  1. UE acoperă, potrivit Comisiei, două treimi din necesarul mondial de radioizotopi medicali, dar depinde de materiale din afara Uniunii. Printre vulnerabilități se numără iterbiul-176 provenit din Rusia și lipsa producției europene de HALEU metalic.

  2. Reactoarele de cercetare îmbătrânite și livrările întârziate pot afecta continuitatea aprovizionării. Timpii de înjumătățire de ordinul orelor sau zilelor impun o coordonare strânsă între producție, transport și utilizarea medicală.

  3. Comisia intenționează să lanseze în 2026–2027 un apel pentru o agendă comună de cercetare și să sprijine aplicarea ei în 2028–2034. Cele aproximativ 70 de milioane de euro menționate sunt finanțări UE existente, nu un buget nou al inițiativei.

  4. Cele zece acțiuni includ investiții în capacități europene, o platformă de date privind cererea și oferta și cooperarea externă pentru diversificarea aprovizionării. Cadrul strategic nu stabilește o dată pentru eliminarea dependenței de Rusia și nu acordă automat finanțare proiectelor.

UE este un producător important, dar această poziție nu elimină vulnerabilitățile din etapele anterioare producției. Potrivit Comisiei, Uniunea acoperă două treimi din necesarul mondial de radioizotopi medicali și exportă aproximativ jumătate din propria producție, în principal în Statele Unite. În același timp, anumite materiale indispensabile provin din Rusia, iar UE nu dispune de producție proprie de uraniu metalic slab îmbogățit cu concentrație ridicată de uraniu-235, cunoscut drept HALEU.

Un exemplu este iterbiul-176, un izotop stabil folosit la producerea lutețiului-177 pentru terapia cancerului, pentru care Comisia identifică dependența de Rusia. HALEU este, la rândul său, utilizat în producerea radioizotopilor medicali în reactoare de cercetare. „Dependența UE de importurile de materiale-sursă critice prezintă riscuri semnificative pentru securitatea aprovizionării cu radioizotopi”, avertizează Comisia.

Continuitatea aprovizionării este importantă deoarece mulți radioizotopi medicali au timpi de înjumătățire de ordinul orelor sau zilelor: activitatea lor radioactivă scade rapid, iar producția și livrarea trebuie coordonate cu utilizarea medicală. Reactoarele de cercetare europene care susțin această producție îmbătrânesc și sunt expuse opririlor neplanificate. Înlocuirea și extinderea capacităților necesită însă investiții costisitoare și timp, în condițiile în care Comisia citează o prognoză de triplare a cererii mondiale de radioizotopi terapeutici până în 2035.

Inițiativa cuprinde zece acțiuni, de la cercetare și capacități industriale la monitorizarea pieței, parteneriate externe și transport. Este o comunicare strategică a Comisiei, iar măsurile sunt formulate ca planuri de sprijin, consultare și coordonare. Ea nu stabilește o dată la care dependența de Rusia ar urma să fie eliminată.

Prima etapă de cercetare are un calendar: Comisia intenționează să lanseze în 2026–2027 un apel de finanțare pentru elaborarea unei agende strategice comune de cercetare și inovare. Laboratoarele, industria și întreprinderile nou-înființate ar trebui să stabilească priorități pentru noi radioizotopi, tehnologii de producție și formarea specialiștilor. Pentru 2028–2034, Comisia urmărește sprijinirea punerii în aplicare a agendei printr-un parteneriat public-privat sau alt mecanism adecvat.

Comisia identifică deja aproximativ 70 de milioane de euro din finanțarea UE pentru acest domeniu în actualul cadru financiar multianual, prin Orizont Europa și programul Euratom. Suma este prezentată ca finanțare existentă, dispersată între teme și mecanisme de sprijin, pe care agenda comună ar trebui să le coordoneze mai bine. Ea nu reprezintă o nouă alocare de 70 de milioane de euro anunțată prin ERVI.

Pe partea industrială, prioritățile includ capacități europene de producere a HALEU în formă metalică și a izotopilor stabili importați în prezent din Rusia, modernizarea reactoarelor și construirea unor noi instalații de producție și prelucrare. Comisia menționează între investițiile realizate în statele membre proiectul de radioizotopi de la centrala nucleară Cernavodă, alături de proiectele de reactoare Jules Horowitz din Franța și PALLAS din Țările de Jos și de modernizările din Belgia și Polonia. Enumerarea nu anunță o finanțare nouă prin ERVI pentru fiecare dintre aceste proiecte.

Pentru proiectele greu de finanțat, Comisia indică posibilitatea combinării instrumentelor publice și private și a utilizării ajutoarelor de stat în condițiile aplicabile. În cazul unei disfuncționalități a pieței, inclusiv concentrarea unei etape critice de producție într-o țară terță, statele pot încredința unui operator obligații clar definite de serviciu public pentru securitatea aprovizionării și îl pot sprijini financiar în anumite condiții. Este o posibilitate de susținere a proiectelor, nu un ajutor acordat automat tuturor producătorilor.

Investițiile ar urma să fie sprijinite de o imagine mai clară a cererii și ofertei. Comisia intenționează mai întâi să consulte statele membre, industria și utilizatorii finali asupra colectării datelor privind utilizarea, producția și distribuția radioizotopilor, apoi să creeze o platformă digitală de analiză și prognoză. Mecanismul ar trebui să completeze activitatea Observatorului european privind aprovizionarea cu radioizotopi medicali și să evite dublarea altor instrumente pentru prevenirea penuriilor de medicamente.

Diversificarea aprovizionării include cooperarea cu Regatul Unit pentru HALEU, în cadrul acordului de cooperare nucleară cu Euratom, inclusiv în privința capacităților, stocurilor, logisticii și prețurilor. Comisia urmărește și cooperarea cu parteneri precum Canada, Japonia și Statele Unite. Producția europeană și parteneriatele externe sunt astfel prevăzute ca măsuri complementare pentru reducerea dependențelor.

Transportul rămâne o problemă distinctă de capacitatea de producție. Comisia arată că aplicarea neuniformă a normelor europene și procedurile administrative naționale provoacă întârzieri nejustificate sau refuzuri ale expedierilor. Ea intenționează să evalueze cadrul pentru transporturile între statele membre și să deschidă un dialog cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru livrări mai fluide în interiorul și în afara UE. Recunoașterea reciprocă a transportatorilor și a coletelor pentru radioizotopi este menționată ca posibilă măsură care necesită implicarea autorităților relevante.

Consiliul UE ceruse încă din iunie 2024 măsuri privind materiile prime, anticiparea cererii și ofertei și evaluarea transportului radioizotopilor medicali. ERVI stabilește acum o succesiune de acțiuni pentru aceste probleme, dar realizarea lor depinde de cooperarea statelor, a industriei, a cercetătorilor și a furnizorilor de servicii medicale. Pentru pacienți, obiectivul rămâne ca radioizotopii necesari diagnosticului și tratamentului să fie disponibili la momentul utilizării.





































RELATED ARTICLES