Comisia spune că ultimele evoluții politice din Serbia trebuie cântărite înaintea deschiderii Clusterului 3

Comisia Europeană spune că discuția privind deschiderea Clusterului 3 în negocierile de aderare cu Serbia nu mai poate fi purtată exclusiv pe baza evaluării tehnice realizate în iulie și că statele membre trebuie să ia acum în calcul și ultimele evoluții politice din țară. Precizarea a venit după ce Comisia a condamnat funeraliile organizate la Belgrad pentru Ratko Mladić, la care au existat participare oficială și elemente de sprijin militar, și a afirmat că glorificarea unui criminal de război contrazice valorile care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană.

Comisia și-a formulat poziția asupra Clusterului 3 după ce a fost întrebată dacă mai susține deschiderea acestuia în condițiile actuale. Purtătorul de cuvânt pentru extindere a reamintit că, în iulie, executivul european realizase evaluarea tehnică a reformelor și pașilor pe care Serbia trebuia să îi îndeplinească pentru ca acest grup de capitole să poată fi deschis.

Acea evaluare a fost realizată pe baza situației existente la momentul respectiv. Dosarul se află însă acum la statele membre, iar Comisia spune că discuția trebuie să reflecte și evoluțiile politice apărute ulterior.

„În iulie am făcut evaluarea noastră privind Clusterul 3. A fost o evaluare tehnică a diferitelor reforme și a pașilor care trebuiau îndepliniți pentru deschiderea Clusterului 3, realizată pe baza elementelor relevante la acel moment”, a explicat purtătorul de cuvânt. El a adăugat că discuțiile aflate acum la nivelul statelor membre „vor trebui să aibă loc ținând cont și de ultimele evoluții politice pe care le-am văzut”.

Precizarea a venit în contextul reacției Comisiei la funeraliile lui Ratko Mladić, fostul comandant militar al sârbilor bosniaci, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității. Mladić a fost condamnat inclusiv pentru genocidul de la Srebrenica și pentru alte crime comise în timpul războiului din Bosnia.

Funeraliile organizate la Belgrad au atras mii de participanți și au inclus oficiali ai statului și onoruri militare. Evenimentul a provocat reacții puternice în regiune și la nivel european, inclusiv din cauza modului în care Mladić a fost prezentat public după moartea sa.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat public evenimentul, iar Paula Pinho a reluat poziția acesteia la briefingul Comisiei. Pinho a spus că imaginile au fost „șocante” și a insistat asupra nivelului de sprijin oficial și asupra participării unor miniștri și reprezentanți ai armatei.

„Ele demonstrează un eșec în confruntarea cu un capitol întunecat din istoria recentă a Europei și contrazic valorile care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”, a spus Pinho. Ea a adăugat că asemenea manifestări contribuie la glorificarea unui criminal de război și a reafirmat solidaritatea Comisiei cu victimele, supraviețuitorii și familiile afectate de crimele comise în fosta Iugoslavie.

Comisia legase deja perspectiva aderării Serbiei de modul în care țara se raportează la crimele războaielor din anii 1990. Cu o zi înainte, serviciul purtătorilor de cuvânt afirmase că glorificarea criminalilor de război, negarea genocidului și revizionismul nu au loc nici în Uniunea Europeană, nici în statele candidate.

În briefingul din 8 septembrie, întrebarea a devenit însă mai concretă: dacă funeraliile și participarea oficială vor modifica sprijinul Comisiei pentru deschiderea Clusterului 3.

Răspunsul nu a fost o retragere formală a evaluării tehnice făcute în iulie. Comisia nu a spus nici că recomandarea de deschidere a Clusterului 3 a fost anulată și nici că negocierile vor fi suspendate. A precizat însă că analiza din iulie reflecta condițiile existente la acel moment și că statele membre trebuie să introducă în discuția actuală noile evoluții politice.

Această distincție este importantă pentru stadiul procedurii. Comisia evaluează îndeplinirea condițiilor și reformelor din procesul de aderare, în timp ce decizia politică privind deschiderea unui cluster aparține statelor membre.

În cazul Serbiei, Clusterul 3 acoperă capitole legate de competitivitate și creștere incluzivă. Discuția asupra deschiderii sale s-a prelungit, iar evaluarea tehnică pozitivă sau suficientă din partea Comisiei nu produce automat o decizie a Consiliului.

Întrebată dacă funeraliile vor avea consecințe concrete și ce pași ar putea urma, Pinho a răspuns că executivul european analizează situația.

„În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră specifică despre pașii următori, analizăm acest lucru”, a spus purtătoarea-șefă de cuvânt.

Comisia nu a anunțat o suspendare a negocierilor, o retragere a recomandării privind Clusterul 3 sau alte sancțiuni legate direct de funeralii. Mesajul transmis statelor membre este însă că evaluarea tehnică realizată înaintea acestor evenimente nu trebuie privită separat de contextul politic actual.

Tensiunea apare într-un moment în care relația dintre Bruxelles și Belgrad este deja urmărită îndeaproape prin criteriile politice ale procesului de aderare, care includ funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, drepturile fundamentale și reconcilierea regională.

Comisia insistă în mod constant că procesul de extindere se bazează pe merit și că progresele tehnice trebuie însoțite de respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. În cazul Serbiei, reacția la funeraliile lui Mladić introduce acum aceste considerente direct în discuția politică asupra următorului pas în negocieri.

Von der Leyen intenționează să efectueze și în acest an o vizită în Balcanii de Vest, însă Comisia a precizat că programul nu este încă finalizat și că nu poate confirma dacă Serbia va face parte din itinerar.

Întrebată în mod repetat dacă Belgradul mai rămâne o posibilă destinație după evenimentele recente, Pinho a spus că programul este încă în pregătire și că nu poate confirma sau exclude, în acest moment, nicio țară.

Prin urmare, consecința imediată confirmată de Comisie nu este înghețarea formală a procesului de aderare, ci schimbarea cadrului în care statele membre vor continua discuția despre Clusterul 3. Evaluarea tehnică din iulie rămâne parte a dosarului, dar Bruxelles-ul spune acum explicit că evoluțiile politice ulterioare trebuie și ele cântărite înaintea unei decizii.

Serbia este țară candidată la Uniunea Europeană din 2012, iar negocierile de aderare au început în 2014. Capitolele de negociere sunt grupate în șase clustere tematice, iar deschiderea și închiderea lor depind atât de evaluările Comisiei privind reformele, cât și de acordul statelor membre.

Procesul de aderare nu se limitează la adoptarea legislației europene. Statele candidate trebuie să demonstreze și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, inclusiv democrația, statul de drept, drepturile omului și reconcilierea cu trecutul în regiunile afectate de conflicte.

În cazul Serbiei, modul în care autoritățile se raportează la crimele comise în timpul războaielor din fosta Iugoslavie este de mult timp parte a acestei evaluări politice. Reacția Comisiei din această săptămână arată că subiectul intră acum și în discuția imediată privind următorul posibil pas în negocierile de aderare.