Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, și Andrian Gavriliță, ministrul finanțelor al Republicii Moldova, au declarat pentru 2EU.brussels că apropierea economică de Uniunea Europeană trebuie să fie însoțită de reforme concrete, investiții publice de calitate, predictibilitate și reducerea percepției de risc pentru capitalul privat. Cei doi au făcut declarațiile după participarea la dialogul economic și financiar anual cu UE și partenerii regionali, desfășurat la Bruxelles la 5 mai 2026, în contextul în care concluziile reuniunii arată că Moldova a revenit la creștere în 2025, dar rămâne vulnerabilă la șocuri externe și are nevoie de investiții substanțiale în infrastructură.

Pe scurt

1. Anca Dragu a indicat sectorul financiar-bancar drept unul dintre domeniile în care Republica Moldova poate demonstra deja o apropiere avansată de regulile europene, într-un moment în care concluziile reuniunii notează stabilitatea sistemului bancar, niveluri solide de capital, lichiditate și profitabilitate și o scădere a creditelor neperformante.

2. Andrian Gavriliță a legat atragerea capitalului privat de infrastructură, predictibilitate legislativă și reducerea percepției de risc regional, teme confirmate de concluziile reuniunii, care arată că Moldova are nevoi mari de infrastructură și investiții străine directe încă modeste.

3. Concluziile arată că Moldova a revenit la creștere economică în 2025, cu un avans al PIB real de 2,4% după stagnarea din 2024, dar avertizează că această revenire rămâne vulnerabilă la șocuri externe, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei, volatilitatea prețurilor la energie și efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii.

4. Una dintre concluziile centrale este că Moldova are acces la sprijin european prin Growth Plan, dar trebuie să își întărească rapid capacitatea de a transforma finanțarea în investiții publice reale, deoarece în 2025 cheltuielile de capital au rămas sub așteptări, în pofida sprijinului primit.

5. UE cere Republicii Moldova să combine disciplina fiscală cu investiții publice de calitate, lărgirea bazei de impozitare, evaluarea programelor de sprijin pentru antreprenori și o politică monetară suficient de strictă pentru a menține inflația în intervalul țintit.

Anca Dragu și Andrian Gavriliță au discutat cu 2EU.brussels despre reformele economice legate de parcursul european al Republicii Moldova și despre modul în care acestea pot produce efecte concrete în economie, prin investiții, stabilitate financiară și creșterea încrederii investitorilor.

Discuția a avut loc după participarea celor doi oficiali la dialogul economic și financiar anual cu Uniunea Europeană și partenerii regionali. Anca Dragu a indicat sectorul financiar-bancar drept unul dintre domeniile în care Republica Moldova poate demonstra apropierea de standardele europene. Ea a transmis că sistemul bancar moldovenesc este puternic aliniat la regulile europene și că această aliniere poate fi folosită ca argument în discuțiile cu Comisia Europeană privind integrarea sectorială și avansarea reformelor.

Mesajul guvernatoarei BNM este susținut de evaluarea inclusă în concluziile reuniunii, care arată că sectorul bancar din Republica Moldova a rămas stabil în 2025, cu niveluri solide ale capitalului, lichidității și profitabilității. Creditarea gospodăriilor și companiilor a crescut puternic și a ajuns la 28,2% din PIB în 2025, susținută de condiții favorabile de finanțare și de politici de promovare a investițiilor. Rata creditelor neperformante a scăzut de la 18,4% în 2017 la 4,1% în 2025, potrivit definiției prudențiale naționale.

Concluziile menționează și schimbări instituționale importante în zona Băncii Naționale a Moldovei. Parlamentul de la Chișinău a adoptat, la 2 aprilie 2026, modificări la legea băncii centrale pentru consolidarea procedurilor de numire și revocare și pentru reformarea guvernanței și a structurii decizionale. De asemenea, responsabilitatea pentru supravegherea sectorului financiar nebancar a fost transferată către Banca Națională a Moldovei la 12 martie 2026, iar BNM a adoptat o reglementare privind creditarea responsabilă a consumatorilor.

Andrian Gavriliță a pus accent, în discuția cu 2EU.brussels, pe legătura dintre capitalul privat, infrastructură, predictibilitate și percepția de risc regional. Ministrul finanțelor a transmis că investitorii nu se uită doar la riscul generat de contextul regional, ci și la capacitatea statului de a oferi infrastructură, stabilitate legislativă și reforme credibile.

Această temă apare direct în concluziile reuniunii, care notează că Moldova are în continuare nevoi substanțiale de investiții, în special în infrastructură de calitate, în pofida eforturilor de consolidare a securității energetice. Documentul arată că investițiile străine directe rămân modeste, iar industria și baza de export sunt încă dominate de producție cu valoare adăugată redusă, în timp ce riscurile geopolitice persistă.

Republica Moldova a depus Economic Reform Programme 2026–2028 la 27 ianuarie 2026, iar implementarea orientărilor de politică economică stabilite în dialogul din 13 mai 2025 este evaluată ca parțială. După stagnarea economică din 2024, PIB-ul real al Moldovei a crescut cu 2,4% în 2025 și a devenit mai diversificat spre finalul anului. Creșterea a fost susținută inițial de revenirea agriculturii după seceta din 2024 și de construcții, iar în ultimul trimestru s-a remarcat o accelerare a sectorului IT și a industriei prelucrătoare.

Pentru perioada 2026–2028, programul economic al Moldovei estimează o consolidare graduală a creșterii până la 3,6% în 2028, cu investițiile ca principal motor. Concluziile precizează că această perspectivă reflectă impactul așteptat al Moldova Growth Plan. În același timp, exporturile nete sunt așteptate să rămână un factor negativ pentru creștere, din cauza intensității ridicate a importurilor și a creșterii doar graduale a exporturilor.

Unul dintre cele mai importante puncte ale evaluării europene privește capacitatea statului de a transforma sprijinul european în investiții reale. Deficitul bugetar al Moldovei a fost de 4% din PIB în 2025, sub ținta de 5%, dar rezultatul a fost influențat în mare măsură de subexecutarea persistentă a cheltuielilor de capital. Deși Moldova a primit în 2025 sprijin prin Growth Plan echivalent cu 1,6% din PIB, cheltuielile de capital au crescut cu mai puțin de 0,1 puncte procentuale din PIB față de 2024.

Această observație explică importanța infrastructurii în mesajul transmis de cei doi oficiali moldoveni. Pentru Republica Moldova, problema nu este doar accesul la finanțare europeană, ci și capacitatea administrativă de a pregăti, evalua și implementa proiecte publice mature. De aceea, participanții la dialog invită Moldova să crească investițiile publice pentru a stimula potențialul de creștere, inclusiv prin Growth Plan, prin consolidarea capacității de pregătire și implementare a proiectelor în ministerele de linie și prin includerea în buget doar a proiectelor complet evaluate.

Pe partea fiscală, concluziile arată că deficitul bugetar este proiectat să crească la 5,7% din PIB în 2026, înainte de a se reduce gradual la 4,2% din PIB în 2028. Datoria publică este estimată să crească de la 38,1% din PIB în 2025 la 46% din PIB până în 2028. Deși nivelul datoriei rămâne relativ redus, evaluarea atrage atenția asupra riscurilor legate de cursul de schimb și de obligațiile contingente generate de garanții guvernamentale.

Recomandările adresate Republicii Moldova subliniază nevoia unei politici fiscale prudente, a menținerii sustenabilității datoriei și a prezentării strategiei fiscale în cadrul bugetar pe termen mediu 2027–2029. Se cere, de asemenea, consolidarea veniturilor publice prin lărgirea bazei de impozitare, reducerea poverii conformării fiscale, stimularea angajării formale și finalizarea evaluării scutirilor fiscale.

Pe plan extern, vulnerabilitatea Moldovei rămâne ridicată. Deficitul de cont curent a ajuns la 19,7% din PIB în 2025 și este proiectat să se îmbunătățească doar marginal, la 19,6% din PIB, până în 2028. Concluziile leagă această situație de baza slabă de export, dependența de agricultură și importuri și pregătirea limitată pentru efectele schimbărilor climatice.

Inflația rămâne o altă temă centrală pentru autoritățile de la Chișinău. Concluziile arată că inflația a rămas în 2025 peste intervalul țintit de banca centrală, de 5% plus sau minus 1,5 puncte procentuale. Ea a urcat la 9,1% la începutul anului 2025, în principal din cauza prețurilor mai mari la energie, apoi a scăzut pe parcursul anului, sprijinită de o recoltă mai bună și de reducerea costurilor energiei. Inflația a revenit în intervalul țintit în ianuarie 2026, dar riscurile rămân ridicate, inclusiv din cauza volatilității prețurilor energiei, a incertitudinilor din agricultură și a stimulului fiscal generat de Growth Plan.

În acest context, Moldova este invitată să mențină o poziție de politică monetară suficient de strictă pentru a păstra inflația în intervalul țintit și să calibreze atent măsurile macroprudențiale în condițiile creșterii solide a creditării.

Declarațiile celor doi oficiali moldoveni indică două direcții complementare. Pentru Anca Dragu, stabilitatea și alinierea sectorului financiar sunt argumente în relația cu UE și pot susține ideea unei integrări sectoriale mai rapide. Pentru Andrian Gavriliță, atragerea capitalului privat depinde de capacitatea Moldovei de a reduce riscul perceput, de a oferi predictibilitate și de a transforma sprijinul european în infrastructură și investiții vizibile.

Dialogul economic și financiar anual cu partenerii regionali este un mecanism prin care UE formulează orientări de politică economică pentru state candidate, potențial candidate și parteneri regionali. Participanții au subliniat că acest dialog sprijină buna guvernanță, prosperitatea economică și respectarea criteriilor economice de aderare la UE. În cazul Moldovei, concluziile recomandă folosirea deplină a Growth Plan și implementarea reformelor socio-economice din agenda națională de reformă pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

Pentru Republica Moldova, miza este dublă. Pe termen scurt, autoritățile trebuie să gestioneze inflația, deficitul bugetar, deficitul extern și vulnerabilitățile generate de războiul din regiune. Pe termen mediu, trebuie să transforme Growth Plan într-un instrument de creștere prin investiții publice de calitate, modernizarea infrastructurii, reducerea economiei informale, consolidarea veniturilor fiscale și creșterea atractivității pentru capitalul privat.