Parlamentul European cere ca apa să devină prioritate de securitate în politica externă a Uniunii Europene

Parlamentul European cere ca apa să fie tratată ca o prioritate diplomatică, strategică și de securitate în politica externă a Uniunii Europene, într-un moment în care accesul la apă devine tot mai des sursă de tensiune, presiune politică și conflict. Într-un raport adoptat miercuri în plen, eurodeputații au cerut o acțiune europeană mai puternică împotriva folosirii apei ca instrument de coerciție și război.

Pe scurt

1. Parlamentul European cere ca riscurile legate de apă să fie integrate în prevenirea conflictelor și în eforturile de pace ale Uniunii Europene.

2. Raportul a fost adoptat cu 431 de voturi pentru, 111 împotrivă și 103 abțineri.

3. Eurodeputații cer finanțare adecvată pentru guvernanța apei în viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, inclusiv prin Global Europe și Global Gateway.

4. Parlamentul cere responsabilitate juridică pentru atacurile deliberate asupra infrastructurii de apă și pentru blocarea accesului la resurse de apă în conflicte.

5. La nivel global, 2,2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă sigură, 3,5 miliarde nu au servicii de sanitație gestionate în siguranță, iar aproximativ 4 miliarde se confruntă cu deficit sever de apă cel puțin o lună pe an.

Raportul adoptat de Parlamentul European pornește de la o realitate simplă, dar tot mai greu de ignorat: apa nu este doar o resursă naturală sau o problemă de infrastructură. În multe regiuni, controlul asupra apei poate influența agricultura, sănătatea publică, deplasarea populației, stabilitatea socială și chiar desfășurarea conflictelor.

Eurodeputații spun că Uniunea Europeană trebuie să își întărească acțiunea externă în domeniul guvernanței apei și să includă riscurile legate de apă în prevenirea conflictelor și în consolidarea păcii. Această abordare ar muta apa din zona exclusiv tehnică, a irigațiilor, barajelor și conductelor, în zona politicii externe și de securitate.

Presiunea asupra resurselor comune este în creștere, dar cooperarea internațională rămâne insuficientă. Potrivit Parlamentului European, deși apele transfrontaliere sunt împărțite între state, există în prezent doar 43 de acorduri în vigoare. Eurodeputații cer ca Uniunea Europeană să sprijine țările partenere în negocierea și aplicarea unor astfel de aranjamente.

Miza acestor acorduri este reducerea tensiunilor înainte ca ele să se transforme în crize. Gestionarea comună a râurilor, bazinelor hidrografice și infrastructurii de apă poate ajuta statele vecine să evite competiția destructivă pentru resurse și să transforme apa într-un domeniu de cooperare regională.

Raportul susține că buna guvernanță transnațională a apei poate reduce tensiunile, promova cooperarea regională și sprijini gestionarea durabilă a resurselor naturale. Pentru Uniunea Europeană, aceasta înseamnă folosirea instrumentelor de politică externă, dezvoltare, climă și securitate într-un mod mai coordonat.

Finanțarea este o parte importantă a mesajului Parlamentului. Eurodeputații cer fonduri adecvate pentru guvernanța apei în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, inclusiv prin programele Global Europe și Global Gateway. Ei susțin și investiții publice și private mai mari în gestionarea apei și infrastructura de sanitație rezistente la schimbările climatice.

Accentul cade mai ales pe regiunile fragile sau afectate de conflict. În astfel de zone, accesul sigur la apă poate reduce riscul de deplasare forțată, violență și prăbușire a serviciilor de bază. În lipsa apei, comunitățile devin mai vulnerabile la boli, insecuritate alimentară, migrație și exploatare politică.

Raportul menționează distrugerea infrastructurii de apă din Ucraina de către Rusia și dezechilibrele în controlul resurselor de apă din Orientul Mijlociu care afectează comunitățile palestiniene, ca exemple ale felului în care apa poate deveni sursă de conflict și instabilitate.

Pentru Parlamentul European, aceste situații ridică și o problemă de responsabilitate juridică. Eurodeputații cer răspundere pentru țintirea deliberată, distrugerea sau blocarea accesului la infrastructura și rezervele de apă în situații de conflict.

Raportul susține inițiative juridice care să asigure justiție și compensații pentru comunitățile afectate. Parlamentul subliniază importanța consolidării dreptului internațional și a rolului instanțelor penale competente în tratarea atacurilor asupra infrastructurii esențiale pentru viața civilă.

Raportorul Leoluca Orlando, eurodeputat Greens/EFA din Italia, a spus că accesul la apă este un drept al omului și o condiție pentru stabilitate și pace. El a avertizat că resursele de apă sunt supuse unei presiuni tot mai mari.

„Accesul la apă este un drept al omului și o condiție prealabilă pentru stabilitate și pace”, a spus Orlando. El a adăugat că peste jumătate din resursele de apă dulce ale lumii traversează frontiere naționale, iar gestionarea lor este adesea reglementată insuficient.

Raportorul a legat presiunea asupra apei de un lanț de riscuri care se pot amplifica reciproc: supraexploatare, poluare, creștere demografică, schimbări climatice, deficit sever de apă, crize, inegalități, instabilitate, migrație și conflicte armate.

„Accesul la apă poate chiar deveni o armă”, a spus Leoluca Orlando. El a cerut ca guvernanța transnațională a resurselor de apă să fie recunoscută drept prioritate strategică, diplomatică și de securitate în politica externă a Uniunii Europene.

Datele de fond arată dimensiunea problemei. În prezent, aproximativ 2,2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă sigură, iar 3,5 miliarde nu au servicii de sanitație gestionate în siguranță. În plus, aproximativ 4 miliarde de persoane se confruntă cu deficit sever de apă cel puțin o lună pe an.

Parlamentul European indică mai multe cauze pentru această presiune: creștere demografică, dezvoltare industrială nesustenabilă, gestionare slabă a apelor uzate și folosire nesustenabilă a resurselor. Aceste fenomene contribuie la deficit de apă, insecuritate alimentară și conflict.

Pentru Uniunea Europeană, raportul deschide o agendă care depășește ajutorul umanitar clasic. Apa devine parte din prevenirea crizelor, diplomație, investiții externe, infrastructură climatică, justiție internațională și cooperare cu state partenere. În această logică, proiectele de apă nu mai sunt doar lucrări de dezvoltare, ci instrumente de stabilitate și securitate.

Raportul Parlamentului European a fost adoptat în sesiune plenară și cere integrarea riscurilor legate de apă în politica externă a Uniunii Europene. Documentul a fost pregătit în cadrul Comisiei pentru afaceri externe și vine pe fondul creșterii presiunii asupra resurselor de apă, al schimbărilor climatice și al folosirii infrastructurii esențiale ca țintă sau instrument în conflicte.