PPE lasă deschis un compromis privind Ceuta fără să impună menționarea Marocului

Grupul Partidului Popular European lasă deschisă posibilitatea unui compromis asupra rezoluției privind Ceuta, fără să condiționeze acordul de menționarea Marocului. Reprezentantul PPE a spus, la briefingul dinaintea plenarei Parlamentului European, că nu crede că această referire va constitui o condiție nenegociabilă și că textul ar trebui să prioritizeze gestionarea crizei și prevenirea repetării ei.

Poziția a fost exprimată ca răspuns la o întrebare despre disponibilitatea PPE și a social-democraților de a ajunge la un text comun. Reprezentantul popularilor a anunțat discuții cu celelalte grupuri, fără să confirme existența unui acord cu S&D sau a unei majorități alternative. Renew a precizat că negocierile abia începuseră și că urma o discuție internă în grup.

Disponibilitatea de a negocia formularea rezoluției nu înseamnă retragerea acuzațiilor PPE împotriva Marocului. Reprezentantul grupului a continuat să atribuie Rabatului responsabilitatea pentru situație, dar a argumentat că utilitatea textului parlamentar trebuie căutată în soluțiile pentru Ceuta. Ministerul marocan de Externe respinge implicarea autorităților de la Rabat în trecerile masive din iulie și susține că nu există probe care să o stabilească, potrivit Reuters.

Criza va fi discutată marți, 15 septembrie, cu reprezentanții Președinției irlandeze a Consiliului și ai Comisiei, iar votul asupra rezoluției este programat joi, 17 septembrie. Potrivit calendarului prezentat la briefing, dezbaterea privește atât situația umanitară, cât și securitatea. Comisia parlamentară pentru libertăți civile discutase deja aceste două dimensiuni la reuniunea extraordinară din 6 august, cu participarea comisarului Magnus Brunner și a președintelui orașului Ceuta, Juan Jesús Vivas.

Rezoluția ar formula poziția politică a Parlamentului și solicitările sale către celelalte instituții. Sprijinul financiar și operațional anunțat pentru Spania are însă propriile decizii și condiții de aplicare. Comisia a aprobat o finanțare de urgență de 114,7 milioane de euro, alcătuită din 82,7 milioane prin Fondul pentru azil, migrație și integrare și 32 de milioane prin Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize.

Banii sunt destinați atât supravegherii și protecției frontierei, inclusiv echipamentelor și personalului, cât și capacității de primire, inclusiv pentru minorii neînsoțiți. Sprijinul acoperă și infrastructura necesară verificărilor și procedurilor de returnare. Aprobarea finanțării nu echivalează cu plata integrală a sumei. Comisia precizează că, după semnarea acordului de grant, are 30 de zile pentru a plăti până la 80% din finanțare.

Pe partea operațională, Frontex și Spania au convenit prelungirea operațiunii Minerva, pentru continuarea prezenței ofițerilor corpului permanent la Ceuta. Comunicatul Comisiei prezintă separat alte forme posibile de sprijin, de la supraveghere maritimă la operațiuni de returnare. Aceste posibilități nu trebuie confundate cu desfășurări deja realizate.

Discuția despre prevenirea unei noi crize are și un precedent în Consiliu. La reuniunea miniștrilor de interne din 4 august, prioritățile au inclus combaterea traficului de migranți, cooperarea cu țările partenere și întărirea avertizării timpurii. Acestea sunt domenii în care solicitările Parlamentului pot fi comparate cu măsurile executive. Negocierile dintre grupuri vor arăta ce cereri concrete și ce formulare privind responsabilitățile vor reuni o majoritate; briefingul nu a anunțat un compromis final.